ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1075/2020

HOTĂRÂRE

09.06.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1075/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 9 iunie 2020

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni la data de 11.07.2013, reclamanții A., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții D., E. și S.C. Drumuri Și Poduri S.A. Suceava, prin lichidator S.C. F. IPURL Suceava, constatarea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 1.137 mp teren, situată în extravilanul com. Cornu Luncii, la locul numit "Linia III", învecinată cu drum și restul proprietății lor, identică cu imobilul cadastral nr. x din CF x.429 a UAT Cornu Luncii; constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/02.04.2013; rectificarea înscrierii efectuate în CF x a UAT Cornu Luncii, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâților D. și E. cu privire la suprafața de 1137 mp. și cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 377 din 6.03.2018, Judecătoria Fălticeni a admis acțiunea, astfel cum a fost precizată, și a obligat, în solidar, pârâții să lase în deplină posesie și folosință, suprafața de 1.137 mp, hașurată cu verde-parcela x din CF x Cornu Luncii, Anexa 2; a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/02.04.2013, încheiat între pârâta S.C. Drumuri și Poduri S.A., în calitate de vânzător, și D. și E., în calitate de cumpărători, cu privire la suprafața de 1137 m.p., înscrisă în CF Cornu Luncii, nr. cadastral x; a dispus rectificarea înscrierii efectuate în CF x a UAT Cornu Luncii, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâților D. și E.; a obligat pârâții (în solidar) să plătească reclamantului G. suma de 1.829 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată (229 taxă timbru și 1.600 RON onorariu expert).

Prin decizia nr. 1202 din 23 octombrie 2018, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâții D., E. și S.C. Drumuri și Poduri S.A. Suceava, prin lichidator S.C. F. IPURL Suceava.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții D. și E..

Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, prin decizia nr. 880 din 11 decembrie 2019, a admis excepția necompetenței sale materiale funcționale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I civile a aceleiași instanțe.

În motivarea soluției, secția a II-a civilă a Curții de Apel Suceava a reținut că, în raport de decizia nr. 17/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, care stabilește că necompetența materială procesuală a secției este de ordine publică și trebuie invocată la primul termen de judecată, în raport și de regulatorul de competență pronunțat în această cauză de către Curtea de Apel Suceava, prin care s-a stabilit competența secției I civile a Tribunalului Suceava, având în vedere și caracterul esențialmente civil al acțiunii, competența de soluționare a recursului aparține secției I civile a Curții de Apel Suceava.

Prin încheierea nr. 5 din 25 februarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis excepția de necompetență materială funcțională a acestei secții și a trimis cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a soluționa conflictul.

Instanța a avut în vedere dispozițiile din decizia nr. 6 din 11.03.2019 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Suceava prin care s-a propus președintelui curtii înființarea în cadrul secției a II-a civilă a completelor specializate pentru judecarea cauzelor cu profesioniști, și cele ale deciziei nr. 62 din 12.03.2019 a Președintele Curții de Apel Suceava prin care s-a aprobat propunerea Colegiului de conducere din 11.03.2019.

S-a constat că acțiunea are ca obiect revendicare imobiliară, constatare nulitate absolută contract și rectificare înscriere CF, iar una dintre pârâți este S.C. Drumuri și Poduri S.A. care are calitatea de profesionist, atrăgând după sine competența de soluționare a cauzei în favoarea secției II-a civilă a Curții de Apel Suceava, conform deciziilor mai sus amintite.

S-a mai reținut că potrivit art. 8 din Legea nr. 71/2011, privind legea pentru punerea în aplicare a C. civ., noțiunea de "profesionist", prevăzută la art. 3 din C. civ., include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a C. civ.

De asemenea, s-a reținut că din motivarea deciziei CCR nr. 552/2018, paragraful 15, rezultă că, potrivit art. 3 alin. (2) și (3) din C. civ., sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, respectiv exercită sistematic o activitate organizată, ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Așadar, C. civ. nu distinge nici între profesioniști, în funcție de statutul lor juridic, de comercianți sau necomercianți, astfel încât toți aceștia sunt supuși regulilor de drept civil. Prin urmare, categoria profesioniștilor, în sensul C. civ., include atât profesioniștii - comercianți, întreprinzători, operatori economici [în sensul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, cât și categoria profesioniștilor necomercianți, care desfășoară o activitate organizată, fără caracter lucrativ (profesiile liberale sau reglementate, instituții publice sau organizații neguvernamentale, regii autonome, societăți, companii naționale, asociații, fundații, societăți agricole, etc.).

În concluzie s-a reținut că, întrucât pârâta S.C. Drumuri și Poduri S.A. are calitatea de "profesionist", competența litigiului de față aparține secției a II-a civilă a Curții de Apel Suceava.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) și art. 136 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Acțiunea cu care reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții D., E. și Drumuri și Poduri S.A. Suceava, prin lichidator S.C. F. IPURL Suceava, au învestit instanțele de judecată are ca obiect revendicare imobiliară, constatare nulitate absolută contract și rectificare înscriere în cartea funciară.

În primă instanță, acțiunea a fost soluționată de Judecătoria Fălticeni, în timp ce apelul declarat de pârâți împotriva sentinței judecătoriei a fost soluționat de Tribunalul Suceava, secția I civilă.

Recursul declarat de către pârâții D., E. a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, la data de 15.05.2019, complet C1 R COM.

Problema de drept supusă analizei o constituie chestiunea conflictuală legată de competența materială procesuală de soluționare a recursului la nivelul Curții de Apel Suceava, în sensul dacă respectiva cale de atac exercitată în dosarul nr. x/2018 se soluționează de către secția I civilă ori de către un complet specializat din cadrul secției a II -a civilă.

Pentru dezlegarea acestei chestiuni, prezintă relevanță Decizia nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 237/6.04.2017, prin care Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit următoarele:

"Competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările și completările ulterioare."

În considerentele deciziei, s-a arătat că problema de drept vizată de recursul în interesul legii presupune a se stabili dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 226 alin. (1) și art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, calitatea de profesionist a uneia din părțile raportului juridic dedus judecății atrage competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate, indiferent de natura sau obiectul litigiului (pct. 125 din decizie).

Din această perspectivă, s-a tranșat că, în contextul abrogării Codului de comerț, prin art. 230 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 71/2011, nu mai există suport în normele de drept material pentru o calificare a litigiilor în funcție de natura comercială sau civilă a pricinii, aptă să atragă o anumită competență în favoarea instanțelor specializate (pct. 156 și 157). Pe temeiul art. 3 din C. civ. și al art. 8 din Legea nr. 71/2011, toți profesioniștii, indiferent de statutul lor juridic (întreprinzător, persoană fizică sau juridică, ce desfășoară o activitate organizată, cu sau fără caracter lucrativ, indiferent că este vorba despre regii autonome, societăți, companii naționale, asociații, fundații, societăți agricole, liber-profesioniști ori societăți profesioniste), sunt supuși regulilor de drept civil, și nu unor reguli speciale (pct. 160).

Completul competent să judece recursul în interesul legii a conchis în sensul că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. (1) și art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, pentru determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor/secțiilor specializate, se va ține seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 (pct. 174). Aceste criterii de determinare a competenței materiale operează inclusiv în căile de atac (pct. 164 și 165 din decizie).

Enumerarea cu titlu exemplificativ din art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, la care se referă în mod explicit Decizia nr. 18/2016, privește categoriile de litigii pentru soluționarea cărora se pot înființa, în considerarea obiectului sau a naturii litigiilor, complete specializate în cadrul secțiilor civile, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe.

Prin prisma considerentelor decisive ce fundamentează dezlegările din decizia în interesul legii, se impune concluzia că o calificare a litigiului de către instanța de judecată este posibilă numai în raport de obiectul specializării completelor înființate pe cale administrativă, atât timp cât, pe de o parte, nu este posibilă o calificare în funcție de calitatea de profesionist a uneia dintre părți chiar în virtutea legii, în absența unui temei în dreptul pozitiv, iar, pe de altă parte, criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, pe care instanța trebuie să le aibă în vedere, sunt chiar cele pe baza cărora se înființează completele specializate în cadrul secțiilor civile.

În acest context, calificarea litigiului în vederea determinării competenței materiale procesuale depinde în mod esențial de conținutul actelor administrative prin care se fixează obiectul specializării și se arată categoriile de litigii ce se soluționează de către completele specializate înființate în cadrul secțiilor civile.

La nivelul Curții de Apel Suceava, prin Hotărârea nr. 6 din data de 11 martie 2019, colegiul de conducere a propus președintelui Curții înființarea în cadrul secției a II-a civile a completelor specializate pentru judecarea cauzelor cu profesioniști.

În cuprinsul hotărârii s-a arătat în mod explicit (art. 6):

"Competența materială procesuală a noilor complete se va circumscrie tuturor categoriilor de cauze civile în care una din părți are calitatea de profesionist, astfel cum această noțiune este definită de art. 3 alin. (2) și (3) din C. civ. și în considerentele deciziei nr. 552/2018 a Curții Constituționale (…)".

Propunerea Colegiului de conducere al Curții de Apel Suceava a fost aprobată prin Decizia nr. 62 din data de 12 martie 2019 a Președintelui Curții de Apel Suceava.

Așadar, la nivelul Curții de Apel Suceava, obiectul specializării completelor din cadrul secției a II-a civile a fost stabilit pe cale administrativă în funcție de calitatea de profesionist, în sensul C. civ., a cel puțin uneia dintre părți, fără vreo distincție în privința obiectului cererilor (de exemplu, revendicare sau constatarea nulității absolute a unui act juridic) și fără vreo indicație referitoare la materie, dintre cele sau de genul celor enumerate exemplificativ în art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 (insolvență, societăți, concurență etc.).

În același timp, nu s-a făcut niciun fel de distincție între diferitele categorii de profesioniști vizate de art. 3 din C. civ.

Unicul criteriu de delimitare a competenței materiale procesuale este menționat a fi calitatea de profesionist a uneia dintre părți, iar trimiterea expresă la definiția noțiunii de "profesionist" din art. 3 alin. (2) și (3) din C. civ. și la considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 552/2018 confirmă absența oricărei distincții, din moment ce în decizia Curții Constituționale se precizează fără echivoc faptul că norma din C. civ. invocată nu distinge între profesioniști, în funcție de statutul lor juridic, de comercianți sau necomercianți.

În atare condiții, în aplicarea Hotărârii nr. 6 din data de 11 martie 2019 a colegiului de conducere și a Deciziei nr. 62 din data de 12 martie 2019 a Președintelui Curții de Apel Suceava, nici judecătorul cauzei, în determinarea competenței materiale procesuale, nu poate face vreo distincție în funcție de statutul juridic al profesionistului parte în proces, de comerciant sau necomerciant.

Față de toate considerentele expuse, se constată că deținerea calității de profesionist de către una dintre părți este suficientă pentru a atrage competența completelor specializate din cadrul secției a II-a civile a Curții de Apel Suceava, neavând relevanță nici obiectul cererii de chemare în judecată.

Drept urmare, în cauza de față, calitatea incontestabilă de profesionist a pârâtei Drumuri și Poduri S.A. Suceava impune stabilirea competenței de soluționare a recursului de către completul specializat din cadrul secției a II-a civile, căruia dosarul i-a fost atribuit prin repartizare aleatorie, indiferent de obiectul cererii (revendicare imobiliară, constatare nulitate absolută contract și rectificare înscriere în cartea funciară).

Este de precizat și faptul că această concluzie nu este afectată de împrejurarea că, în litigiul pendinte, prin regulator de competență, s-a stabilit în favoarea secției I civile a Tribunalului Suceava competența materială procesuală de soluționare a recursului declarat împotriva unei încheieri de suspendare a judecății cauzei pronunțate de Judecătoria Fălticeni.

După cum rezultă din sentința nr. 15 din 24.03.2018 a Curții de Apel Suceava, competența materială procesuală în legătură cu incidentul procedural al suspendării judecății a fost stabilită la nivelul Tribunalului Suceava.

Or, în absența unui criteriu legal de delimitare a competenței materiale procesuale în privința cauzelor civile, fiecare instanță la nivelul căreia au fost înființate complete specializate în cadrul secțiilor civile stabilește, pe cale administrativă, obiectul specializării și categoriile de cereri ce se soluționează de către aceste complete, în considerarea obiectului sau a naturii cererii.

După cum s-a arătat deja, la nivelul Curții de Apel Suceava sunt aplicabile Hotărârea nr. 6 din data de 11 martie 2019 a colegiului de conducere și Decizia nr. 62 din data de 12 martie 2019 a Președintelui Curții de Apel Suceava.

Față de toate considerentele expuse, în raport și de prevederile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civile a Curții de Apel Suceava.