MCFADDEN v. THE UNITED KINGDOM
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
MCFADDEN v. THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2008)
A doua secție DECIZIE FINALĂ PRIVIND ADMINISIBILITATEA cererii nr. 15342/02 de Alexander McFADDEN împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 23 septembrie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Lech Garlicki, Președinte, Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judecători și Lawrence Early, Secțiunea Grefier având în vedere cererea depusă la 20 iulie 2001, având în vedere decizia parțială din 8 octombrie 2002, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Alexander McFadden, este un național britanic care locuiește în Wallaby, Merseyside. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Slater, un avocat care practică în Bury. Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Whowersley al Oficiului de Externe și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 18 aprilie 1997. La 19 iulie 2001, reclamantul a solicitat beneficiile văduvelor. La 17 august 2001, reclamantul a fost informat că cererea sa a fost dezaprobată. În februarie 2007, el a apelat în mod eșuat la această decizie. Reclamantul nu a apelat mai departe, deoarece a considerat sau a fost recomandat că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze, deoarece nu este plătită unei astfel de prestații de securitate socială în temeiul dreptului Regatului Unit. Legea internă relevantă Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Willis v. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§§ 26, CEDH 2002-IV și Runkee și White v. Regatul Unit v. , nr. 42949/98, §§ 40-41, 25 iulie 2007. COMPLAINTĂ Reclamantul se plânge că legislația britanică de securitate socială a discriminat împotriva lui din motive de sex, în încălcarea articolului 14 din Convenția luată în conjuncție atât cu art. 8 din Convenție, cât și cu art. 1 din Protocolul nr. 1. HOTĂRÂREA La 19 martie 2008, Registrul Curții a trimis reprezentantului reclamantului o scrisoare care solicită reclamantului să își transmită propunerile de soluționare prietenoasă a cererii sau, în mod alternativ, să își prezinte cererile în temeiul articolului 41 din convenție până la 9 aprilie 2008. La 26 iunie 2008, Registrul Curții a trimis reprezentantului reclamantului o altă scrisoare prin poștă înregistrată care a afirmat că, cu excepția cazului în care el a prezentat informațiile necesare până la 10 iulie 2008, Curtea ar lua în considerare eliminarea cererii din listă pentru lipsa de interes. Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, Curtea consideră că reclamantul nu intenționează să își continue cererea. În plus, Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, care necesită continuarea examinării cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 și să se încheie restul cererii din lista cazurilor. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să atace restul cererii din lista cazurilor sale. Președintele grefierului Lawrence Early Lech Garlicki