ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 237/2014

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Curtea de Apel Târgu-Mureș

a fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art. 3

din anexa la H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 315/2006 privind Stimularea achiziționării de cărți sau de

programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii activității

didactice în învățământul universitar, excepția fiind ridicată de Sindicatul

Învățământului Preuniversitar Mureș în cadrul unui litigiu, în contradictoriu

cu Școala Generală „B.A.”, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului și Inspectoratul Școlar Județean Mureș, litigiu aflat pe rolul

Tribunalului Mureș.

instanței de fond

A. Prin sentința nr.

153 din 7 martie 2013 a Curții de Apel Târgu-Mureș, a fost respinsă excepția

inadmisibilității invocată de pârâți și a fost respinsă excepția de

nelegalitate invocată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș, în

contradictoriu cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,

Guvernul României, Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Școala Generală „B.A.”.

B. Motivele de fapt

și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că excepția de inadmisibilitate invocată

este neîntemeiată, raportat la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție,

instanță care a apreciat că pot face obiectul excepției de nelegalitate atât

actele administrative cu caracter individual, cât și cele cu caracter normativ.

În ceea ce privește

fondul excepției de nelegalitate, Curtea a reținut că H.G. nr. 453/2007 a fost

a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 108 din Constituția României și al

art. 5 din Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de

programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității

activității didactice, în învățământul preuniversitar.

Potrivit art. 1 din

Legea nr. 315/2006 „se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare

și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea

achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic,

necesare îmbunătățirii calității activității didactice”.

Conform art. 2 din

aceeași lege „ajutorul financiar prevăzut la art. 1 se acordă anual, la

solicitarea cadrelor didactice și reprezintă echivalentul în RON a 100 euro,

calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la

data plății”.

Potrivit Normelor metodologice

cuprinse în H.G. nr. 453/2007, facilitatea de a primi un ajutor financiar în sumă

de 100 de euro este condiționată de manifestarea de voință în acest sens, concretizată

sub forma unei cereri ce se depune până la data de 1 noiembrie.

Instanța a reținut că

instituirea un termen limită pentru depunerea cererilor pentru acordarea sprijinului

financiar nu constituie un motiv de nelegalitate a actului administrativ atacat,

fiind vorba de instituirea unei proceduri nediscriminatorii, aplicabile tuturor

subiecților de drept cărora actul administrativ li se adresează. Această procedură

este justificată de faptul că pentru asigurarea sprijinului financiar sunt angrenați

mai mulți factori care trebuie să conlucreze în anumite limite de timp.

Astfel, cererile cadrelor

didactice sunt depuse la unitățile școlare care le centralizează și le transmit

către inspectorate școlare, iar acestea la rândul lor, solicită lunar, până la data

de 20 a fiecărei luni, către minister necesarul de deschideri de credite bugetare

pentru luna următoare.

Fiind vorba de instituirea

unei proceduri legale, pentru punerea în executare a unei legi, excepția de nelegalitate

a actului administrativ atacat a fost respinsă ca neîntemeiată.

Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș.

Recurentul a criticat

soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică, arătând că este dată cu aplicarea

greșită a legii.

Astfel, s-a susținut că,

prin dispozițiile art. 3 din anexa la H.G. nr. 453/2007, care stabilesc termenul

de 1 noiembrie pentru formularea cererilor pentru acordarea ajutorului financiar

aferent anului următor, se adaugă la lege, în condițiile în care prin art. 1 și

art. 2 din Legea nr. 315/2006 se prevede cadrul legal pentru acordarea ajutorului

financiar de 100 de euro, fără a se stabili un termen pentru depunerea cererilor

de către personalul didactic.

Recurentul susține că

în acest caz trebuie aplicate regulile generale de drept, în sensul că cererea să

poată fi formulată oricând în interiorul termenului general de prescripție.

S-a arătat că scopul regulilor

instituite de o hotărâre de guvern este tocmai de a facilita aplicarea legii, iar

instituirea regulilor prevăzute de art. 3 criticat, cu privire la stabilirea termenului

nerezonabil pentru depunerea cererilor de acest tip, este de natură să împiedice

cadrele didactice să obțină drepturile bănești prevăzute de art. 1, art. 2 din Legea

nr. 315/2006.

Recurenta a susținut că

prin introducerea termenului limită se înlătură aplicabilitatea prevederilor

art. 3 din Decretul nr. 167/1958, pe care îl consideră aplicabil cauzei de față.

II. Decizia instanței

de recurs

Înalta Curte de Casație

și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de

recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile

legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat.

Înalta Curte nu poate

primi criticile formulate de recurent și constatând că sentința instanței de fond

este legală și temeinică o va menține având în vedere considerentele ce urmează:

Legea nr. 315/2006 privind

stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic,

necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar,

publicată în M. Of. nr. 617/18.07.2006, a prevăzut prin dispozițiile sale, art.

1-art. 6, acordarea unui ajutor financiar anual, la solicitarea cadrelor didactice

titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea

achiziționării de cărți sau programe educaționale pe suport electronic, necesare

îmbunătățirii calității activității didactice, ajutor ce reprezintă echivalentul

în RON a 100 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională

a României la data plății. Totodată, actul normativ a stabilit că în termen de 30

de zile de la data intrării în vigoare a legii vor fi elaborate normele metodologice

de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Prin H.G. nr. 453/2007

au fost aprobate normele metodologice de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 315/2006,

fiind explicitate modalitățile de punere în practică a acestor norme legale, acesta

fiind de fapt rolul unei hotărâri de guvern, respectiv de a asigura punerea în executare

a unor dispoziții legale.

Dispozițiile art. 3

alin. (1) din H.G. nr. 453/2007 prevăd că ajutorul financiar se acordă anual pe

bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie

pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția

de bază, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor.

Înalta Curte reține că

nu poate fi interpretat ca nelegal termenul limită impus de H.G. nr. 453/2007, având

în vedere aspectele formale ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea plății acestor

sume de la bugetul de stat, precum și faptul că introducerea termenului până la

care cererea cadrelor didactice trebuie formulată nu reprezintă o dispoziție nelegală

și nu poate fi interpretată ca o adăugare la lege.

În sprijinul acestei interpretări

sunt și principiile generale care stau la baza întocmirii situațiilor financiare

pentru plata sumelor de la buget, fiind evident că predicționarea și previzibilitatea

cheltuielilor, care se fac cu titlu de ajutor financiar, urmează regulile generale

aplicabile plăților ce se fac din bugetul de stat, stabilite în sarcina ordonatorilor

principali de credite.

Rolul hotărârii de Guvern

adoptate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 315/2006 a fost tocmai de a explicita

pe larg formalitățile necesare pentru obținerea ajutorului financiar prevăzut de

lege, atât cu privire la cererea ce se formulează, la documentele justificative

care trebuie depuse, cât și cu privire la termenele de depunere a acestora, pentru

obținerea ajutorului financiar prevăzut de lege.

Pentru toate aceste motive,

constatând că nu sunt motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, în

temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat

de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș împotriva sentinței nr. 153 din

7 martie 2013 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 ianuarie 2014.