ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 191/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 21 iunie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins cererea de recuzare formulată de petenta A., în cauza având ca obiect soluționarea cererii de strămutare a pricinii care face obiectul Dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale.

Împotriva acestei încheieri, petenții A. și B. au formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 20 august 2018.

Analizând cererea de revizuire sub aspectul admisibilității sale, Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Astfel, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict și limitativ prevăzute de lege.

Conform dispozițiilor art. 322 C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire poate fi o hotărâre rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare ori o hotărâre dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul.

Evocarea fondului, ca expresie a uneia dintre condițiile prealabile de admisibilitate a cererii de revizuire, presupune fie stabilirea unei alte situații de fapt decât cea care fusese reținută în etapele procesuale anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră pe deplin stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând a se da o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, decât cea care fusese aleasă până în acel moment.

Condiția ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac, fiind o cale de retractare, prin care se solicită instanței care a soluționat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.

Această regulă nu este îndeplinită în cauză câtă vreme hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire nu a evocat fondul cauzei, fiind o încheiere pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unei cereri de recuzare formulate în cadrul unui dosar de strămutare, hotărâre ce nu este supusă prin lege vreunei căi de atac.

Principiul legalității căilor de atac, prevăzut de dispozițiile art. 129 din Constituție, presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, întrucât nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a căii de atac, având în vedere dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva încheierii din data de 21 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT