ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4256/2019

Ședința publică din data de 26 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea inregistrata pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 05.05.2015, reclamanta A., in contradictoriu cu paratele Inspecția Judiciară din cadrul CSM, B., C. si D., a solicitat sa se constate nulitatea Rezoluției din 06 aprilie 2015 nr. x/2015 emisa de Inspecția Judiciară .

Prin sentința civilă nr. 2671 din 20 octombrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară, B., Judecător la Tribunalul București, secția a III-a civilă, C., Judecător la Tribunalul București, secția a III-a civilă, și D., Președinte al Tribunalului București, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamanta, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

Recurenta a susținut, în esență, că instanța de fond a încălcat disp. art. 425 lit. b) C. proc. civ., arătând că nu a motivat și nu a cercetat punctual plângerea reclamantei privind faptele concrete petrecute în data 13.02.2015 în sala de judecată în dosarul nr. x/2013.

A mai arătat recurenta că prin compararea încheierii de ședință cu transcrierea înregistrării ședinței de judecată din data 13.02.2015, rezultă că doamnele judecător au refuzat să se pronunțe pe excepția lipsei calității procesuale active a intimaților, iar insepcția judiciară a refuzat să constate aceste aspecte.

A mai susținut recurenta că acoperirea abuzurilor doamnelor judecător arătate în plângere o prejudiciază atât pe aceasta cât și pe celălalt moștenitor al autoarei sale, arătând că " mafia caselor naționalizate fură încă un imobil din patrimoniul adevăraților moștenitori și îl dau unor falși prorpietari. Pe acest model mai mult sau mai puțin exact s-a furat România și românii cinstiți cu ajutorul instanțelor corupte ".

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, să se constate, în principal nulitatea recursului, în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate și admiterea recursului așa cum a fost formulat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., admisibilitatea recursului de față, Înalta Curte reține următoarele:

Din actele dosarului, rezultă că prin Rezoluția nr. x/2015 din data de 06 aprilie 2015 emisă de Inspecția Judiciară, în baza art. 45 alin. (4) lit. b) rap. la art. 47 lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, inspectorul judiciar a dispus clasarea sesizării formulate de petenta A., făcând referire la norma de drept privind abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004, care nu sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară doamnelor judecător reclamate.

S-a mai reținut în rezoluția emisă de inspectorul judiciar că, așa cum a reieșit din verificări, petenta a mai formulat asemenea cereri, care au fost respinse, ca nefondată și respectiv ca inadmisibilă, petenta fiind și amendată pentru exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale.

Împotriva Rezoluției nr. x/2015 reclamanta A. a formulat plângere prealabilă, prin adresa cu nr. x/2015 din data de 17 aprilie 2015 i s-a comunicat acesteia răspunsul constând în aceea că nu sunt indicii privind săvârșirea vreunei abateri disciplinare, ca urmare a sesizării formulate de petentă.

Prin sentința recurată, a fost respinsă formulată de reclamanta A. împotriva Rezoluției nr. x/2015 ca neîntemeiată.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei", iar conform art. 634 alin. (1) din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prevăd că "(2) În cazul în care Inspecția Judiciară este titulară a acțiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori. (4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare: (…) b) sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare, dacă Inspecția Judiciară a fost sesizată în condițiile alin. (2).", iar dispozițiile art. 47 prevăd următoarele:

"(1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată: a) admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii; b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluția de clasare este definitivă; c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii.(...) (4) Rezoluția inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-șef, în scris și motivat, acesta putând dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, una din soluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c). (5) Rezoluția de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) și alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile. (6) Soluțiile pe care le poate pronunța secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt: a) respingerea contestației; b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-șef și trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare. (7) Hotărârea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București este irevocabilă.".

Prin Decizia nr. 397/2014, Curtea Constituțională a constatat că sintagma "rezoluția de clasare este definitivă" din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege.

Curtea Constituțională a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 317/2004, rezoluția inspectorului judiciar poate fi atacată la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București - în cazul respingerii sesizării, iar în cazul clasării sesizării rezoluția este definitivă și nu există cale de atac împotriva acesteia, că dispozițiile legale criticate potrivit cărora inspectorul judiciar, prin rezoluție scrisă și motivată, poate dispune clasarea sesizării în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, respectiv dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, și rezoluția de clasare este definitivă, contravin prevederilor constituționale privind accesul liber la justiție, precum și celor convenționale privind dreptul la proces echitabil.

Pe cale de consecință, rezoluțiile de clasare emise potrivit art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 pot fi contestate la instanță, situație care se regăsește în cauză, Curtea de Apel soluționând pe fond cererea formulată împotriva rezoluției de clasare. În ceea ce privește calea de atac, în lipsa intervenției legiuitorului, în aplicarea principiului prevăzut de dispozițiile art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., referitor la judecarea pricinilor potrivit dispozițiilor edictate pentru instituția juridică asemănătoare, se va ține seama de dispozițiile care reglementează acțiunea exercitată împotriva rezoluției de respingere a sesizării, art. 47 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 317/2004.

Dispozițiile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 prevăd că "Hotărârea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București este irevocabilă.".

Față de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu dispozițiile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, se constată că sentința civilă nr. 2671 din 20 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII- a de contencios administrativ și fiscal, prin care prima instanță a soluționat pe fond contestația formulată de reclamanta A. împotriva Rezoluției nr. x/2015 din data de 06 aprilie 2015 emise de Inspecția Judiciară, prin care s-a dispus clasarea sesizării sale, este definitivă (irevocabilă, în formularea Legii nr. 314/2004).

În cauză, recurenta a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, față de aplicarea dispozițiilor anterior reținute, este definitivă.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că este inadmisibilă prezenta cale de atac exercitată împotriva unei sentințe care are caracter definitiv.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 2671 din 20 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2019.