ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1472/2013

Asupra conflictului de competență

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la 11 februarie 2011, reclamantul F.G.D.

a chemat în judecată pe pârâta Casa de

Pensii sectoriala a Ministerului Administrației și Internelor, solicitând

instanței ca să dispună anularea deciziei din 27 decembrie 2010, privind

recalcularea pensiei în baza Legii 119/2010.

Prin sentința nr. 4355 din 28 martie

2011, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București,

în raport de prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000.

Prin sentința nr. 10718 din 3

decembrie 2012, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și

asigurări sociale, și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea

Tribunalului Dolj, în raport de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, această din

urmă instanță a reținut că întrucât Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând

cu data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010,

în speță, determinarea instanței competente se face în raport de dispozițiile

în materie ale legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010.

Prin legea nouă, competența

teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele

de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării

Naționale, a Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I.) a fost

modificată în sensul că cererile în această materie se soluționează de către

instanța de la domiciliul reclamantului.

Normele de procedură civilă sunt de

imediată aplicare potrivit dispozițiilor art. 725 C. proc. civ., astfel că în

raportat de norma de competență instituită prin legea nouă, cuprinsă în art.

154 din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a cauzei revine instanței

de la domiciliul reclamantului.

Cu privire la conflictul negativ de

competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3)

raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea dedusă judecății are natura

unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr.

119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa de Pensii din

cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Decizia contestată a fost emisă la

data de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 11

februarie 2011.

Este adevărat că la data emiterii

deciziei contestate era în vigoare Legea nr. 19/2000, însă a fost abrogată

odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de

pensii publice, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2011.

Prin urmare, la data sesizării

instanței, și anume 11 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care

cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.

Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154

din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor

teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul”,

iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

pârâtul".

Rezultă că, odată cu intrarea în

vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor

cu privire la deciziile

emise

de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de pensii ale

Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I.,

s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează de către instanța de

la domiciliul reclamantului.

Raportat la dispozițiile art. 725

alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de

imediată aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în

cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data

sesizării instanței.

Față de considerentele expuse, având

în vedere că reclamantul are domiciliul în C., județul Dolj, competența

soluționării acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Dolj.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

18 martie 2013.