ÎCCJ, decizie (scj.ro #171034)

Redeschiderea urmăririi penale. Confirmare. Lipsa unei anchete efective

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

redeschiderea urmăririi penale

C. proc. pen.,

art. 335

În cazul în care procurorul ierarhic superior constată lipsa unei anchete efective, infirmă ordonanța de clasare și dispune redeschiderea urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale și, constatând nerespectarea obligației de a efectua o anchetă efectivă, confirmă redeschiderea urmăririi penale.

I.C.C.J., Secția penală, judecător de cameră preliminară, încheierea nr. 211 din 11 iunie 2020

Prin ordonanța din data de 26 noiembrie 2019 dată în dosarul nr. X. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect plângerea penală formulată de petentul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de compromitere a intereselor justiției, prevăzută în art. 277 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu există.

Împotriva ordonanței de clasare, petentul A. a formulat plângere la procurorul-șef, la data de 7 ianuarie 2020, apreciind ordonanța de clasare ca nelegală, motivând că în expozitivul acesteia au fost reținute, pe de o parte, elemente străine cauzei, iar pe de altă parte, există împrejurări care nu au a fost supuse examinării de către organele de cercetare penală.

Prin ordonanța nr. Y. din data de 18 mai 2020 emisă de procurorul-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus admiterea plângerii formulate de petentul A., infirmarea ordonanței de clasare nr. X. din data de 26 noiembrie 2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, redeschiderea și completarea urmăririi penale cu privire la toate faptele.

În conformitate cu dispozițiile art. 335 alin. (4) C. proc. pen., dosarul s-a înaintat la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale.

Pentru a dispune astfel, s-au reținut următoarele:

Pentru realizarea obiectului urmăririi penale, organele de cercetare penală au obligația ca, după sesizare, să caute și să strângă datele ori informațiile cu privire la existența infracțiunilor și identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni, să ia măsuri pentru limitarea acestora, să strângă și să administreze probele, cu respectarea principilor legalității și loialității.

În raport cu prevederile expuse, procurorului de caz îi revine sarcina de a aprecia elementele de probă administrate de acestea, pentru ca petenților să li se garanteze dreptul la o cercetare penală efectivă, sens în care s-a constatat că această împrejurare nu este aplicată în speță.

De asemenea, dispozițiile Codului de procedură penală prevăd că organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului; or, în cauză nu au fost administrate mijloace de probă care să releve principiul enunțat.

În acest context, s-a reținut că în cuprinsul ordonanței de clasare nr. X. nu au fost analizate aspectele învederate, cu privire la infracțiunea de compromitere a intereselor justiției, precum și faptul că esența motivării nu se mulează pe conținutul aspectelor sesizate prin plângerea penală, împrejurare care face ca între situația de fapt și expunerea motivelor în baza cărora a fost dispusă soluția să existe o discrepanță, care nu poate oferi ordonanței prezumțiile pe care legea i le oferă.

Această situație, în cazul în care nu ar fi îndreptată, ar echivala cu un refuz al respectării dreptului petentului la un proces echitabil.

De asemenea, o importanță deosebită o are și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a pronunțat o multitudine de hotărâri împotriva României în ceea ce privește lipsa unei anchete efective, reamintind aici cauzele

Rupa împotriva României

- Hotărârea din 16 decembrie 2008,

Archip împotriva României

- Hotărârea din 27 septembrie 2011,

Poede împotriva României

- Hotărârea din 15 noiembrie 2015,

Gheorghiță și Alexe împotriva României

- Hotărârea din 31 mai 2016.

În aceste cauze s-a constatat că nu a fost efectuată o anchetă efectivă, cu toate că s-a constituit dosar penal și ar fi trebuit întreprinse anumite activități de cercetare penală.

Judecătorul de cameră preliminară, examinând actele dosarului, reține, în principal, următoarele:

Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară constată, în conformitate cu dispozițiile art. 335 alin. (4) C. proc. pen. și art. 335 alin. (1) C. proc. pen., că sunt îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de lege pentru redeschiderea urmăririi penale, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 335 alin. (1) C. proc. pen., „dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale.”

Alin. (4) al aceluiași articol statuează că „redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale.”

De asemenea, potrivit art. 332 C. proc. pen., urmărirea penală poate fi reluată în caz de:

a) încetare a cauzei de suspendare;

b) restituire a cauzei de către judecătorul de cameră preliminară;

c) redeschidere a urmăririi penale.

Reluarea urmăririi penale nu poate avea loc dacă a intervenit o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penal.

Din analiza textelor invocate anterior se constată că redeschiderea urmăririi penale are un conținut mai restrâns decât instituția reluării urmăririi penale, dar, în ambele situații, se tinde spre o reactivare a urmăririi penale, în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

Funcțiunea proprie reluării urmăririi penale este aducerea procesului penal pe linia de desfășurare normală, cauza revenind în stadiul procesual anterior.

Pentru reluarea urmăririi penale trebuie să fie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) să existe una din situațiile prevăzute în art. 332 alin. (1) lit. a)-c) C. proc. pen.;

b) să nu fi intervenit între timp vreunul din cazurile prevăzute în art. 16 C. proc. pen., care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau exercitarea acesteia;

c) pentru a putea fi reluată urmărirea penală, trebuie ca aceasta să se dispună printr-o ordonanță a procurorului în toate situațiile.

Redeschiderea urmăririi penale se dispune în următoarele cazuri:

a) dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea (art. 335 alin.1 C. proc. pen.). În această ipoteză, legiuitorul recunoaște procurorului ierarhic superior celui care a dispus soluția posibilitatea ca, în cadrul controlului ierarhic efectuat din oficiu sau la plângere, potrivit art. 339 C. proc. pen., să redeschidă urmărirea penală;

b) dacă au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea (art. 335 alin. 2 C. proc. pen.);

c) când suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite la momentul renunțării la urmărirea penală (art. 335 alin. 3 C. proc. pen.);

d) dacă s-a dispus clasarea și judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. b) și alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., admite plângerea și trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale.

Cu referire expresă la reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere, art. 335 alin. (4) C. proc. pen. stabilește că aceasta trebuie supusă, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității, confirmării judecătorului de cameră preliminară, care hotărăște asupra legalității și temeiniciei ordonanței procurorului dată în condițiile art. 335 alin. (1) - (3) C. proc. pen., prin dispoziția judecătorului cauza revenind la același stadiu procesual, respectiv în faza urmăririi penale.

Rezultă, deci, că, în procedura confirmării reglementată de dispozițiile art. 335 alin. (4) C. proc. pen., controlul efectuat de judecătorul de cameră preliminară vizează legalitatea și temeinicia actului procedural prin care s-a dispus infirmarea sau, după caz, revocarea ordonanței de clasare și redeschiderea urmăririi penale, prin verificarea respectării termenului de sesizare, a competenței instanței, dar și a organului desemnat să pronunțe o asemenea soluție, a incidenței vreunuia dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale ori continuare a procesului penal, a corespondenței dintre prevederile invocate ca temei al soluției și situația concretă din cauză, precum și a motivelor pe care se sprijină ordonanța procurorului de reluare a urmăririi penale.

În această procedură, judecătorul de cameră preliminară nu este chemat să stabilească nicio încadrare juridică certă și nicio vinovăție concretă, sigură, ci să constate dacă procurorul a efectuat o instrucție penală completă, efectivă sau, dimpotrivă, incompletă, care impune reluarea cercetării penale pentru stabilirea existenței sau, dimpotrivă, a lipsei probelor ori a insuficienței acestora care împiedică trimiterea în judecată a unei persoane.

Prin urmare, redeschiderea urmăririi penale ca urmare a controlului ierarhic presupune îndeplinirea a două cerințe, și anume: a) existența, în cauză, a unei soluții de clasare și b) constatarea, ulterioară, a inexistenței împrejurării pe care aceasta se întemeia, controlul fiind efectuat de procurorul ierarhic superior celui care a dispus respectiva soluție, care, în urma analizării tuturor aspectelor de legalitate, o infirmă și dispune reluarea cercetărilor.

În cauza dedusă judecății, judecătorul de cameră preliminară, în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale, constată, pe de o parte, caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetărilor care au condus la adoptarea ordonanței de clasare din 26 noiembrie 2019 dată în dosarul nr. X. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, iar pe de altă parte, legalitatea și temeinicia ordonanței nr. Y. din data de 18 mai 2020 emisă de procurorul-șef adjunct, prin care s-a constatat lipsa unei anchete efective, pentru lămurirea împrejurărilor de fapt ce se impuneau a fi elucidate raportat la conținutul sesizării.

Petentul A. a formulat la data de 26 noiembrie 2018 plângere, prin care a solicitat cercetarea ofițerilor de poliție, a magistraților procurori, precum și a magistraților judecători, care au efectuat urmărirea penală și au dispus măsuri în dosarul penal nr. Z. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de compromitere a intereselor justiției prevăzută în art. 277 alin. (1) C. pen., influențare a declarațiilor prevăzută în art. 272 C. pen., mărturie mincinoasă prevăzută în art. 273 C. pen. și inducere în eroare a organelor judiciare prevăzută în art. 268 C. pen.

În cauză, raportat la conținutul sesizării, se impunea a fi efectuate cercetări efective, pentru a se stabili dacă sunt sau nu indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor cu privire la care petentul A. a formulat plângerea.

Judecătorul de cameră preliminară constată că motivele care au stat la baza ordonanței de clasare se rezumă la prezentarea unor aspecte care nu corespund elementelor învederate în sesizare, în lipsa unei verificări efective a susținerilor petentului.

Judecătorul de cameră preliminară constată elemente de generalitate, ceea ce conturează, fără echivoc, lipsa unei anchete efective, necesară și absolut obligatorie, care impunea identificarea elementelor de fapt și a condițiilor în care se presupune că s-ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, în contextul în care faptele penale care au făcut obiectul sesizării penale nu au fost analizate.

Judecătorul de cameră preliminară constată că redeschiderea urmăririi penale se impune și prin prisma deciziilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la obligația statului de a face o anchetă efectivă.

Pe cale de consecință, judecătorul de cameră preliminară, având în vedere carențele anchetei, apreciază că se impune reluarea cercetărilor, constatându-se legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Această procedură permite administrarea oricărei probe pentru lămurirea situației de fapt și aflarea adevărului, obligând organele de urmărire penală la respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile în faza de urmărire penală.

În raport de considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 335 alin. (4) C. proc. pen., a confirmat redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. X. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, dispusă prin ordonanța din 18 mai 2020 emisă de procurorul-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.