ÎCCJ, Decizia nr. 113/2020

Ședința publică din data de 13 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 247 din 18 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 139 din 27 mai 2019 a aceleiași instanțe.

S-a reținut, în esență, că cererea de revizuire este îndreptată împotriva unei hotărârii care nu este pronunțată asupra fondului, astfel cum prevăd, imperativ, ca o cerință de admisibilitate, dispozițiile art. 509 alin. (1) din C. proc. civ.

Împotriva deciziei menționate la pct. I a formulat recurs A..

Având în vedere dispozițiile art. 248 și 513 alin. (6) din C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate admisibilitatea căii extraordinare de atac formulate.

Potrivit art. 129 din Constituția României, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", iar, conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

În raport cu dispozițiile citate, admisibilitatea unei căi de atac și provocarea controlului judiciar al unei hotărârii judecătorești sunt condiționate de exercitarea acesteia în condițiile legii.

În cauză, recursul este exercitat împotriva unei decizii prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători s-a pronunțat asupra unei cereri de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., "Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul. În cazul în care revizuirea a fost soluționată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul este de competența Completului de 5 judecători.".

Rezultă, din dispozițiile legale citate, că numai deciziile asupra revizuirii pronunțate de către una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție pot forma obiectul recursului la Completul de 5 judecători al instanței supreme.

În cauză, însă, decizia nr. 247 din 18 noiembrie 2019 este pronunțată chiar de către Completul de 5 judecători, nu de către una dintre secțiile instanței supreme, așa cum prevede, imperativ, textul de lege citat, astfel că nu poate forma obiectul recursului, întrucât recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele reglementate de lege, constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale și legale citate mai sus, prin raportare la principiul legalității căii de atac reglementate de norma procesuală.

Pentru considerentele prezentate, constatându-se că excepția inadmisibilității este întemeiată, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de A. împotriva deciziei nr. 247 din 18 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 247 din 18 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 13 iulie 2020.