ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1302/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1302/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 25 iunie 2020
Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei.
Prin decizia nr. 2347 din 5 decembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii din 10 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.4.1.1.
Prin încheierea din 10 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.4.1.1,aflat în procedura filtrului, a fost respinsă cererea de reexaminare a încheierii de ședință din 19 martie 2019, formulată de petentul A..
Calea de atac formulată în cauză.
Împotriva deciziei nr. 2347 din 5 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a promovat cerere de revizuire revizuentul A..
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând excepția inadmisibilității cererii de revizuire, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:
Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict și limitativ prevăzute de lege, indiferent de motivul de revizuire pe care se fundamentează cererea, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.
În speță, prin decizia nr. 2347 din 5 decembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii din 10 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.4.1.1.
Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2017.4.1.1, aflat în procedura filtrului, a fost respinsă cererea de reexaminare a încheierii de ședință din 19 martie 2019, formulată de petentul A..
Art. 493 alin. (5) C. proc. civ. prevede că în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 C. proc. civ. sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, iar art. 513 alin. (5) C. proc. civ. prevede că "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
Rezultă, deci, că legiuitorul a optat ca hotărârile pronunțate în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. să nu fie supuse niciunei căi de atac, ordinară sau extraordinară, ceea ce duce la concluzia că aceste hotărâri nu pot fi susceptibile de a fi atacate cu revizuire sau contestație în anulare.
Așa fiind, hotărârea atacată nu este supusă căii de atac a revizuirii.
Mai mult, Înalta Curte reține că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, reglementat de art. 457 alin. (1) din același act normativ.
Astfel, se constată că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate impusă de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., respectiv calea extraordinară de atac a revizuirii nu este îndreptată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul.
Această condiție nu este îndeplinită în cauză, câtă vreme decizia împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire nu a evocat fondul cauzei, fiind respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii din 10 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.4.1.1.
În aplicarea prevederilor legale evocate anterior, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2347 din 5 decembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2347 din 5 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 iunie 2020.