ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 556/2019

HOTĂRÂRE

19.03.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 556/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 19 martie 2019

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25 aprilie 2018 pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, sub număr de dosar x/2018, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul A., anularea încheierii din 12 aprilie 2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc B., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 1020/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în dosarul nr. x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B.; întoarcerea executării silite și obligarea salariatului A. la plata sumei de 12132 RON; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În drept au fost invocate dispozițiile art. 632 și urm., art. 663, art. 712 și urm., art. 720-723 C. proc. civ.

La solicitarea instanței de a depune lămuriri cu privire la obiectul cererii formulate contestatoarea a depus la 24.09.2018 o cerere arătând că înțelege a formula contestație și cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească.

Prin sentința civilă nr. 4192 din 23 ianuarie 2018 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Bacău.

În motivarea hotărârii, s-a reținut că prezenta acțiune, așa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestație la titlu, contestație la executare și un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

În drept, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. "contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Nu în ultimul rând, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării revine instanței judecătorești care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, deci instanței de executare.

În acest context, Judecătoria Piatra Neamț a apreciat că devin incidente în cauză dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Aceasta întrucât, capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită. Astfel, s-a arătat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competență, în temeiul conexității dintre pretențiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiași cereri de chemare în judecată.

Având în vedere precizările contestatoarei, instanța a reținut că titlul executoriu a cărui lămurire se cere a fost pronunțat de Curtea de Apel Bacău, respectiv decizia civilă nr. 11/2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă sub același număr de dosar.

Prin decizia nr. 2/2019 din 14 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă au fost disjunse capetele de cerere având ca obiect contestația la executare și întoarcere executare silită și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a acestora în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Prin aceeași decizie a fost respinsă ca nefondată contestația la titlu promovată de contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț, în contradictoriu cu intimatul A..

Curtea de Apel Bacău a reținut că nu este competentă să soluționeze capetele de cerere referitoare la contestația la executare și întoarcere executare, acestea fiind de competența instanței de executare care este prima instanță, respectiv Judecătoria Piatra Neamț, doar contestația la titlu executoriu fiind de competența instanței care l-a pronunțat, respectiv de competența Curții de Apel Bacău.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț competența materială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se reține că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț a formulat contestație la executare. Ulterior contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei nr. 11 din 15 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

Urmare acestei precizări, Judecătoria Piatra Neamț și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău fiind reținută incidența dispozițiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Curtea de Apel Bacău a reținut și a soluționat contestația cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț doar în ceea ce privește contestația la executare întemeiată pe art. 651 C. proc. civ.

Contestația la executare vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se și întoarcerea executării, iar, în speță, în temeiul art. 712 alin. (3), și nelegalitatea încheierii nr. 1020/2018 de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în timp ce contestația la titlu se raportează la pretinsa neclaritate a dispozițiilor ce se execută. Mai mult, contestația la titlu comportă evaluarea clarității și aplicarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în apel, regulile aplicabile compunerii completului de judecată în ipoteza celor două cereri ale contestației fiind diferite.

Dispozițiile art. 718 alin. (1) C. proc. civ. prevăd, totodată, posibilitatea atacării doar cu apel a hotărârii dispuse în contestația la executare, în timp ce alin. (2) stabilește că hotărârea prin care s-a soluționat contestația la titlu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută.

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ.:

"Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alin. (3) al aceluiași text de lege:

"Instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Potrivit art. 714 C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.

Textul art. 712 alin. (3) C. proc. civ. prevede că după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale - această dispoziție făcând trimitere tot la competența instanței de executare.

Există o singură derogare de la această normă, anume situația contestației la titlu reglementată prin art. 712 alin. (2) C. proc. civ., care prin textul art. 714 alin. (3) din același cod trimite contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu în competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută (care în acest caz este Curtea de Apel Bacău).

Prin urmare, în condițiile în care contestația la executare dedusă judecății vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se și întoarcerea executării, iar, în temeiul art. 712 alin. (3) C. proc. civ., și nelegalitatea încheierii nr. 1020/2018 de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, aceasta din urmă este instanța de executare, respectiv instanța competentă cu soluționarea contestației la executare.

Este de menționat că, fiind vorba de o pricină referitoare la o contestație la executare, normele de competență teritoriale sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga, prevederile art. 714 și cele ale art. 651 C. proc. civ. instituind un caz de competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de executare.

Chiar dacă în cauză, între contestația la executare și contestația la titlu este o strânsă legătură, această regulă nu are aplicabilitate în cauză, întrucât normele care reglementează competența în privința celor două tipuri de contestații au caracter de excepție, legiuitorul stabilind în mod expres competența pentru aceste acțiuni, în caz contrar s-ar ajunge ca instanța de executare să nu mai soluționeze contestațiile la executare, prin simpla formulare și a unei contestații la titlu, ceea ce contravine normelor de competență și încalcă principiul instituit prin art. 122 C. proc. civ., potrivit căruia reguli noi de competență pot fi stabilite numai prin modificarea normelor C. proc. civ.

În plus, conform art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor date de curțile de apel. În situația în care curțile de apel ar ajunge să soluționeze în primă instanță contestații la executare, rezultă că ar reveni Înaltei Curți soluționarea apelului împotriva sentinței date de Curtea de Apel, ceea ce contravine art. 97 pct. 1 C. proc. civ., întrucât Înalta Curte este competentă să soluționeze doar recursuri.

În consecință, pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.