ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 662/2018

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.005.578,44 RON reprezentând contravaloarea lucrărilor și serviciilor prestate de Regie către aceasta, precum și la plata cheltuielilor de judecată aferente. Prin precizarea de acțiune formulată, reclamanta A. a arătat că înțelege să-și diminueze pretențiile cu suma de 304.454,05 RON, pe care pârâta a achitat-o după începerea procesului, suma solicitată fiind de 701.124,39 RON. Ulterior, reclamanta A. a formulat o nouă precizare la acțiune arătând că își menține pretențiile doar pentru suma de 597.022,34 RON.

Prin sentința nr. 311/2016 din 21 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta A. și a fost obligată pârâta B. S.R.L. să plătească reclamantei suma de 537.012,25 RON reprezentând contravaloare servicii prestate si neachitate.

Cererea privind completarea deciziei nr. 311/2016 din 21 iunie 2016 formulată de reclamanta A. a fost admisă de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, prin sentința nr. 2/2016 din 11 octombrie 2016, fiind dispusă completarea acesteia în sensul admiterii cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată. Astfel, a fost obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 14.166 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestor sentințe a declarat apel pârâta S.C. B. S.R.L., care a fost admis prin decizia nr. 48/2017 din 25 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă. A fost schimbată sentința nr. 311/2016 din 21 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, în sensul că s-a admis în parte acțiunea precizată a reclamantei A. și a fost obligată pârâta S.C. B. S.R.L. să plătească reclamantei suma de 405.298,82 RON reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și neachitate. A fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței nr. 2/2016 din 11 octombrie 2016 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă.

Împotriva deciziei nr. 48/2017 din 25 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, reclamanta A. a declarat recurs, prin care a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului, s-a susținut că soluția instanței de apel este criticabilă prin prisma interpretării greșite a normelor de drept aplicabile, prin reținerea în mod eronat a modalității de stingere a debitelor și prin aplicarea aceluiași regim juridic contractului dintre reclamantă și pârâtă cu cel încheiat între aceasta din urmă și S.C. C. S.R.L..

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că deși s-a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta nu a arătat care este norma de drept interpretată sau aplicată greșit.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurenta-reclamantă A. a reluat criticile dezvoltate prin cererea de recurs, solicitând respingerea apărărilor intimatei-pârâte S.C. B. S.R.L..

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ. Prin încheierea din camera de consiliu din 26 septembrie 2017 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ. Recurenta-reclamantă A. a formulat punct de vedere la raport, prin care au fost reiterate criticile referitoare la încălcarea prevederilor art. 1111-1113, art. 969 și art. 1270 C. civ., subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Prin încheierea de ședință din 16 ianuarie 2018 recursul reclamantei A. a fost admis în principiu, fiind stabilit termen de judecată în raport cu art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului asupra căreia, în temeiul art. 493 alin. (7) raportat la art. 99, 101 și 106 alin. (2) C. proc. civ., precum și art. 494 din același cod, reține următoarele: Prealabil prezentării argumentelor care justifică soluția inadmisibilității recursului promovat în cauză, se consideră necesară efectuarea unor precizări cu privire la aplicarea în timp a Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, decizie în cadrul căreia s-a statuat la paragraful 32 faptul că "urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.". Astfel, având în vedere că decizia împotriva căreia s-a promovat prezentul recurs a fost pronunțată la data de 25 ianuarie 2017, anterior datei publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, respectiv 20 iulie 2017, și că pragul valoric al cererilor evaluabile în bani pentru ca hotărârea judecătorească să poată fi supusă recursului era statuat de legiuitor la suma de 1.000.000 RON inclusiv, recursul reclamantei A. apare ca fiind inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai în apelului. Conform prevederilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., modificate prin O.U.G. nr. 62/2015, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 1 ianuarie 2019 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. În cauză, chiar dacă, ulterior învestirii instanței de judecată, au intervenit modificări asupra valorii litigiului, vor fi avute în vedere prevederile art. 106 C. proc. civ. Astfel, în raport cu prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. și actele de la dosar, se observă că valoarea patrimonială în cuantum de 1.005.578,44 RON, precizată prin diminuare la suma de 597.022,34 RON, se întemeiază pe contracte de lucrări diferite, motiv pentru care nu se poate cumula valoarea pretențiilor aferente fiecărui contract care să conducă la depășirea pragului valoric stabilit de legiuitor pentru ca hotărârea atacată să fie supusă recursului. Din verificarea actelor de la dosar, pretențiile reclamantei ce fac obiectul prezentului litigiu sunt defalcate astfel: - 24.525,78 RON (factura nr. x/30.07.2012), reprezentând lucrări de marcaj rutier pe Bvd. x conform contractului nr. x/13.07.2012; - 4.799,74 RON (factura nr. x/13.07.2012) și 10.108,47 RON (factura nr. x/25.07.2012), reprezentând contravaloare lucrări marcaj rutier pe str. x nr. x/10.07.2012; - 6.597,27 RON (factura nr. x/31.08.2012), reprezentând contravaloare lucrări marcaj rutier la x conform contractului nr. x/14.08.2012; - 1.022,07 RON (factura nr. x/03.10.2012), reprezentând contravaloare lucrări marcaj rutier pe str. x nr. x/10.10.2012; - 2.064,23 RON (factura nr. x/27.04.2012), reprezentând contravaloare lucrări marcaj rutier în incinta D. conform contractului nr. x/05.04.2012; - 147.477 RON (factura nr. x/29.11.2012) - reprezentând contravaloarea lucrări refacere zona verde în Craiovița Nouă, Bvd. x conform contractului nr. x/31.10.2012; - 7.730,48 RON (factura nr. x/29.11.2012); 89.336,99 RON (factura nr. x/29.08.2012) și 60.665,25 RON (factura nr. x/14.08.2012), reprezentând contravaloare amenajare zona verde la Sala Polivalent conform contractului nr. x/25.06.2012; - 6.974,81 RON (factura nr. x/29.11.2012), reprezentând contravaloare plantări arbori pe str. x conform situației de lucrări acceptată de pârâtă; - 4.571,37 RON (factura nr. x/12.12.2012), reprezentând contravaloare lucrări refacere zona verde pe str. x conform situației de lucrări acceptate; - 3.361,13 RON (factura nr. x/31.08.2012), reprezentând lucrări de marcaj rutier pe str. x Slatina, conform contractului nr. x/17.08.2012; - 13.514,26 RON (factura nr. x/14.04.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 8.793,83 RON (factura nr. x/20.04.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 1.137,70 RON (factura nr. x/14.04.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 7.478,44 RON (factura nr. x/20.04.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 3.439,33 RON (factura nr. x/10.06.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 3.759,87 RON (factura nr. x/10.06.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 2520,92 RON (factura nr. x/10.06.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 9.875,87 RON (factura nr. x/09.11.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 7.180,6 RON (factura nr. x/27.12.2011), contravaloare arbori și arbuști; - 7.856,26 RON (factura nr. x/23.04.2012), contravaloare arbori și arbuști; - 11.9921,42 RON (factura nr. x/08.06.2012), reprezentând lucrări de deszăpezire decembrie 2011, conform contractului de prestări servicii nr. x/25.09.2009; - 164.621,58 RON (factura nr. x/08.06.2012), reprezentând lucrări de deszăpezire ianuarie 2012, conform contractului de prestări servicii nr. x/25.09.2009; - 261.462,19 RON (factura nr. x/08.06.2012), reprezentând lucrări de deszăpezire februarie 2012, conform contractului de prestări servicii nr. x/25.09.2009. Așadar, având în vedere că valoarea pretențiilor nu poate fi cumulată, se constată că pretenția cea mai ridicată este cea în sumă de 261.462,19 RON, aferentă contractului de prestări servicii nr. x/25.09.2009, aceasta fiind și valoarea patrimonială a litigiului, în aplicarea dispozițiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ. În consecință, decizia atacată nu este suspusă controlului de legalitate prevăzut în calea extraordinară a recursului, astfel că mențiunea "Cu recurs în 30 de zile de la comunicare" indicată în cadrul dispozitivului nu poate afecta principiul legalității căii de atac, aceasta fiind statuată de legiuitor, iar nu de judecător. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, consacrat de art. 129 C. proc. civ. și de art. 457 C. proc. civ., precum și a principiului unicității căii de atac prevăzut de art. 460 C. proc. civ. Față de considerentele expuse, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ Craiova împotriva deciziei nr. 48/2017 din 25 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.