ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.09.2006

Decizia nr. 23 din 18 septembrie 2006 cu privire la dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac în privinţa laturii civile a cauzei penale în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enunţate în art. 17 din Codul de procedură penală

HOTĂRÂRE
18.09.2006
CAMERĂ
hp
Citează această cauză
Decizia nr. 23 din 18 septembrie 2006  cu privire la dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac în privinţa laturii civile a cauzei penale în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enunţate în art. 17 din Codul de procedură penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Decizia nr. 23 din 18 septembrie 2006 cu privire la dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac în privinţa laturii civile a cauzei penale în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enunţate în art. 17 din Codul de procedură penală

18 septembrie 2006

28 iunie 2021

D E C I Z I A nr. XXIII                                                                      Dosar nr. 11/2006

Şedinţa de la 18 septembrie 2006

Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac cu privire la latura civilă a cauzei penale, în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enunţate în art. 17 din Codul de procedură penală.

Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, fiind prezenţi 81 judecători din totalul de 112 în funcţie.

Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a relevat că, în intervalul de timp ce s-a scurs de la data sesizării, problema de drept ce face obiectul recursului în interesul legii a fost dezlegată în urma modificărilor aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 356 din 21 iulie 2006.

A învederat, însă, că titularul recursului în interesul legii nu poate retrage această cale extraordinară de atac deoarece prin prevederile Codului de procedură penală nu este reglementată o atare posibilitate.

Deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instanţelor judecătoreşti s-a ivit diversitate de soluţii în legătură cu dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac cu privire la latura civilă a cauzei penale, în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enumerate în art. 17 din Codul de procedură penală.

Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul că procurorul nu poate să atace, cu apel sau recurs, soluţia instanţei judecătoreşti cu privire la latura civilă a cauzei atunci când partea civilă nu  exercită aceste căi de atac, excepţie făcând cazurile în care acţiunea civilă se porneşte şi se exercită din oficiu.

Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că procurorul poate exercita calea de atac a apelului şi, respectiv, a recursului cu privire la latura civilă a cauzei penale fără ca exercitarea de către el a uneia dintre aceste căi de atac să fie condiţionată de declararea lor concomitentă şi de către partea civilă.

Faţă de modificările aduse, prin dispoziţiile Legii nr. 356 din 21 iulie 2006, prevederilor Codului de procedură penală, care reglementează exercitarea căilor de atac în materia menţionată, se constată, însă, că examinarea unei atari chestiuni nu mai este posibilă.

În adevăr, prin actul normativ sus-arătat, dispoziţia art. 362 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, în care se menţionează că, între persoanele ce pot face apel, este şi „procurorul în ce priveşte latura penală şi latura civilă”, a fost completată, precizându-se că „apelul procurorului în ce priveşte latura civilă este inadmisibil în lipsa apelului formulat de partea civilă, cu excepţia cazurilor în care acţiunea civilă se exercită din oficiu”.

Or, în raport cu această limitare imperativă a cazurilor în care procurorul poate face apel în ce priveşte latura civilă, limitare ce se referă implicit, în conformitate cu prevederile art. 385

2

din Codul de procedură penală, şi la calea de atac a recursului, se impune să se constate că recursul în interesul legii declarat de procurorul general a rămas fără obiect ca urmare a reglementării prin lege a situaţiei cu privire la care instanţele s-au pronunţat diferit.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 414

2

, cu referire la art. 385

15

pct. 1 lit. a din Codul de procedură penală, se constată că recursul în interesul legii de faţă a rămas fără obiect, astfel că urmează să fie respins ca atare.

Respinge, ca rămas fără obiect, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac în privinţa laturii civile a cauzei penale în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enunţate în art. 17 din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 septembrie 2006.

Prof. univ. dr.

Nicolae Popa

Victoria Maftei

Decizii RIL Secţii Unite - până la data de 17 ianuarie 2011

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-11-06
0,97
Decizia nr. 33 din 06 noiembrie 2006 cu privire la dreptul de a ataca cu plângere, în temeiul art. 278 indice 1 din Codul de procedură penală, soluţiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu
Decizia nr. 33 din 06 noiembrie 2006 cu privire la dreptul de a ataca cu plângere, în temeiul art. 278 indice 1 din Codul de procedură penală, soluţiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu 6 noiembrie 2006 28 iunie 2021 ÎNA
ÎCCJ 2006-09-18
0,96
ÎCCJ, decizie (scj.ro #87007)
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIILE UNITE - D E C I Z I A nr. XXIII Dosar nr. 11/2006 Ședința de la 18 septembrie 2006 Sub președinția domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Î
ÎCCJ 2006-09-18
0,96
Decizia nr. 25 din 18 septembrie 2006 privind instanţa competentă să judece în primă instanţă în cazul în care urmărirea penală sau supravegherea acesteia au fost efectuate de procurori din cadrul parchetelor ierarhic superioare în cauze ce revin în competenţa de soluţionare a procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic inferioare
Decizia nr. 25 din 18 septembrie 2006 privind instanţa competentă să judece în primă instanţă în cazul în care urmărirea penală sau supravegherea acesteia au fost efectuate de procurori din cadrul parchetelor ierarhic superioare în cauze ce
ÎCCJ 2007-05-07
0,96
Decizia nr. 34 din 07 mai 2007 cu privire la căile ordinare de atac ce se pot exercita împotriva hotărârilor pronunţate în materia reabilitării după intrarea în vigoare a Legii nr. 356/2006
Decizia nr. 34 din 07 mai 2007 cu privire la căile ordinare de atac ce se pot exercita împotriva hotărârilor pronunţate în materia reabilitării după intrarea în vigoare a Legii nr. 356/2006 7 mai 2007 17 iunie 2021 ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Ș
ÎCCJ 2006-12-11
0,96
Decizia nr. 36 din 11 decembrie 2006 cu privire la posibilitatea legala de a fi supuse caii de atac a recursului încheierile instantelor de recurs de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate.
Decizia nr. 36 din 11 decembrie 2006 cu privire la posibilitatea legala de a fi supuse caii de atac a recursului încheierile instantelor de recurs de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutiona
Sursă