ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 955/2018

Ședința publică din data de 15 martie 2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2015, reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, S.C. C. S.A. care urmare a procesului de absorbție au devenit D. S.A., au solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate caracterul abuziv al clauzelor inserate în Convenția de credit nr. x/17.07.2007, la secțiunea 4 - Plăți, la punctele 4.1 și 4.4, privind efectuarea plăților în moneda creditului și suportarea de către consumator a eventualelor diferențe de curs valutar; să se dispună stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractului, 17.07.2007, respectiv 1CHF = 2,068 RON, curs care sa fie valabil pe toata perioada derulării contractului; să fie obligată pârâta să restituie reclamanților sumele actualizate cu indicele de inflație calculat acestora până la plata efectivă, sume încasate începând cu data încheierii contractului și în continuare până la data modificării convenției, sume la care să se aplice dobânda legală în raport cu fiecare plată; să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 4541/02.06.2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, s-a respins cererea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A., S.C. C. S.A. - Sucursala Tg-Jiu, devenite prin absorbție D. S.A..

Împotriva sentinței, la 24.08.2016, au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Tribunalul Gorj, secția a II-a Civilă prin decizia nr. 194/2017 din 21 martie 2017 a admis apelul declarat de apelanții reclamanți A. și B. împotriva sentinței civile nr. 4541/02.06.2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimatele pârâte S.C. C. S.A., S.C. C. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, care urmare a procesului de absorbție au devenit D. S.A., având ca obiect constatare nulitate act; a schimbat sentința în sensul că a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A. și B. împotriva pârâtelor S.C. C. S.A., S.C. C. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, care urmare a procesului de absorbție au devenit D. S.A.; a constatat nulitatea absolută a clauzei prevăzută la art. 4.3 referitore la riscul valutar "Eventualele diferențe de curs valutar vor fi suportate de împrumutat", cu consecința plății ratelor la cursul valutar al CHF de la data încheierii contractului; a dispus restituirea de către bancă a sumelor reprezentând diferența de curs valutar, cu dobânda legală de la data încasării până la plata efectivă către reclamanți; a respins în rest cererea; a obligat intimata pârâtă la 1.000 RON cheltuieli de judecată către apelante.

Împotriva deciziei Tribunalului Gorj a formulat recurs pârâta D. S.A..

La termenul de judecată din data de 15.11.2017 Curtea de Apel Craiova, din oficiu, a ridicat excepția necompetenței materiale de soluționare a recursului, având în vedere disp. art. 483 alin. (2) C. proc. civ. raportat la decizia nr. 369/2017 a Curții Constituționale.

Instanța a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 3 C. proc. civ., ca instanțe de recurs, curțile de apel judecă, în cazurile anume prevăzute de lege, iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Totodată, conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar potrivit alin. (4), în cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

În conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

De asemenea, potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Dispozițiile art. XVIII alin. (2) se aplică și proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv (art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2016).

Prin Decizia nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 20 iulie 2017, Curtea Constituțională a constatat că sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" este neconstituțională. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept". Drept urmare, sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după data de 20 iulie 2017, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

Astfel, potrivit paragrafului 32 din decizia menționată, Curtea a constatat că, efect al constatării neconstituționalității sintagmei "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condițiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, iar potrivit paragrafului 33, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (1) din Constituție, "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, [...] constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept". În situația de față, Curtea constată că dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție obligă Parlamentul sau Guvernul să pună de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției în 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei decizii.

Din interpretarea textelor de lege invocate și a deciziei nr. 369/2017 a Curții Constituționale, a rezultat că revine Înaltei Curți de Casație și Justiție competența materială de soluționare a recursurilor, aceasta fiind instanța de drept comun în ceea ce privește judecata în recurs.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a Civilă prin decizia civilă nr. 177/2017 din 15 noiembrie 2017 a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a recursului declarat de pârâta D. S.A., împotriva sentinței nr. 194/2017 din 21 martie 2017, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2015, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, în sensul că soluția preconizată este aceea de inadmisibilitate a recursului.

Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 01 februarie 2018, comunicarea acestuia părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată ca este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prezentul pricină are ca obiect recursul declarat de pârâta D. S.A. împotriva deciziei nr. 194/2017 din 21 martie 2017 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a Civilă în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum și alte hotărâri prevăzute de lege.

În cauză se constată că, cererea de față este evaluabilă în bani, prin care reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, S.C. C. S.A., D. S.A., au solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate caracterul caracterul abuziv al clauzelor inserate în convenția de credit nr. x/17.07.2007, la secțiunea 4 - Plăți, la punctele 4.1 și 4.4, privind efectuarea plăților în moneda creditului și suportarea de către consumator a eventualelor diferențe de curs valutar; să se dispună stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractului, 17.07.2007, respectiv 1CHF = 2,068 RON, curs care sa fie valabil pe toata perioada derulării contractului; să fie obligată pârâta să restituie reclamanților sumele actualizate cu indicele de inflație calculat acestora până la plata efectivă, sume încasate începând cu data încheierii contractului și în continuare până la data modificării convenției, sume la care să se aplice dobânda legală în raport cu fiecare plată; să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Primul capăt al cererii de chemare în judecată este unul neevaluabil în bani.

Cuantificarea celui de al doilea capăt principal al cererii a fost făcută de către reclamanți prin cererea de chemare în judecată, la valoarea de 78.530,44 RON.

Potrivit art. 98 C. proc. civ. "(1)Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale, precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenței, și nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății".

Potrivit prevederilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ. dacă prin cererea de chemare în judecată au fost formulate mai multe capete principale de cerere care fie sunt întemeiate pe aceeași cauză, fie sunt întemeiate pe cauze diferite, dar între care există o strânsă legătură, instanța competentă să le soluționeze pe toate se determină ținându-se cont de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Prin urmare, la data formulării cererii de chemare în judecată, valoarea cea mai mare a capătului principal de cerere privind diferența de curs valutar, potrivit evaluării reclamanților este de 78.530,44 RON.

Având în vedere dispozițiile legale sus evocate, Înalta Curte constată că valoarea pretențiilor solicitate prin acțiune este inferioară pragului de 1.000.000 RON, menționat de art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel încât decizia pronunțată de Tribunalul Gorj nu este supusă controlului de legalitate prevăzut în calea extraordinară a recursului.

Potrivit art. VIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2016 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv ".

Termenul prevăzut de textul legal sus menționat a fost prorogat prin O.U.G. nr. 95/2016 până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

Așa fiind, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 582 partea I, din data de 20 iulie 2017, Înalta Curte constată următoarele:

Față de data pronunțării deciziei recurate, respectiv 21 martie 2017, prezentul recurs nu intră sub incidența modificărilor generate de decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, potrivit căreia " Curtea constată că, efect al constatării neconstituționalității sintagmei "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condițiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

Așa fiind, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care urmează ca recursul declarat de recurenta-pârâtă D. S.A împotriva deciziei nr. 194/2017 din 21 martie 2017 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă să fie respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă D. S.A. în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. și A. împotriva deciziei nr. 194/2017 din 21 martie 2017 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2018.