CASE OF SALDUZ v. TURKEY - [Romanian translation] legal summary by the IER (Institutului European din România)
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Art. 6-3-c+6-1;Violation of Art. 6-1;Non-pecuniary damage - award
CASE OF SALDUZ v. TURKEY - [Romanian translation] legal summary by the IER (Institutului European din România) (CtEDO, 2008)
©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul al Institutului European din România” (
www.ier.ro
). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document was made available with the support European Institute of Romania (
www.ier.ro
). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
Salduz împotriva Turciei (MC)
- 36391/02
Hotărârea din 27.11.2008 (MC)
Art.
6
Art.
6
§
3 lit.
c)
Dreptul la apărare cu asistența unui apărător
Folosirea, ca probă, a depoziției făcute la poliție de un minor care nu a avut acces la un avocat:
încălcare
În fapt
– La momentul faptelor, legislația turcă asigura persoanelor bănuite de săvârșirea unei infracțiuni dreptul la prezența unui avocat din momentul reținerii lor, cu excepția cazului în care infracțiunea de care erau acuzați era de competența curților de securitate a statului. Reclamantul, încă minor, a fost arestat pentru complicitate la o organizație teroristă, infracțiune care era de competența curților de securitate. Fără a fi asistat de un avocat, reclamantul a dat poliției o depoziție în care recunoștea că a participat la o manifestație ilegală și a scris un slogan pe o pancartă. Ulterior, în fața procurorului și a judecătorului de instrucție, reclamantul a încercat să retracteze, afirmând că mărturisirea sa fusese obținută prin constrângere. Judecătorul de instrucție a dispus arestarea sa preventivă și din acel moment i s-a permis să consulte un avocat. În timpul procesului, reclamantul a continuat să conteste depoziția sa, însă curtea de securitate a statului a concluzionat că mărturisirea sa făcută la poliție este autentică și l-a declarat vinovat de faptele care i se imputau. Reclamantul a fost condamnat la 30 de luni de închisoare.
În hotărârea din 26
aprilie 2007, o Cameră a Curții Europene a concluzionat că echitatea procesului nu a fost prejudiciată de faptul că reclamantul nu a avut acces la un avocat în timpul reținerii sale.
În drept
– Art.
6
§
3 lit.
c): Pentru ca dreptul la un proces echitabil consacrat la art.
6
§
1 să rămână suficient de concret și efectiv este necesar, ca regulă generală, ca accesul la un avocat să fie permis de la primul interogatoriu efectuat de poliție în cazul unui bănuit, cu excepția situației în care se demonstrează, în lumina circumstanțelor speciale ale speței, că există motive imperioase pentru a restrânge acest drept. Chiar și atunci când există motive imperioase, o asemenea restrângere nu trebuie să prejudicieze în mod nejustificat dreptul la apărare, ca de exemplu atunci când declarații incriminatoare – făcute în timpul unui interogatoriu efectuat de poliție fără a fi asistat de un avocat – sunt folosite ca temei pentru o condamnare. În speță, justificarea invocată pentru a-i refuza reclamantului accesul la un avocat – respectiv, că legea refuza sistematic acest acces în cazul unei infracțiuni de competența curților de securitate a statului – este suficient deja pentru a constata o nerespectare a cerințelor de la art.
6. De asemenea, curtea de securitate a statului a făcut din depoziția făcută de reclamant la poliție proba principală pentru justificarea condamnării sale, deși reclamantul a contestat corectitudinea ei. Nici asistența furnizată ulterior de un avocat, nici natura contradictorie a procedurii ulterioare nu au putut remedia neregula survenită în timpul reținerii. Vârsta reclamantului este un alt factor decisiv. Numărul mare de instrumente juridice internaționale relevante în materie demonstrează importanta fundamentală a posibilității unui minor față de care s-a luat măsura reținerii de a avea acces la un avocat în timpul acestei măsuri. Pe scurt, deși reclamantul a avut posibilitatea de a contesta probele incriminatorii în cadrul procesului său în primă instanță și apoi în apel, imposibilitatea de a asigura asistarea acestuia de către un avocat pe timpul reținerii a adus în mod iremediabil atingere dreptului său la apărare.
Concluzie
: încălcare (unanimitate).