CtEDO 06.01.2009 Auto

CEMILE CELIK c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
06.01.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CEMILE CELIK c. TURQUIE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE PRIVIND REEVABILITATEA cererii nr. 7885/02 prezentate de Cemile çétel graffière de secțiune, având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 26 noiembrie 2001, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, după ce a deliberat, pronunță următoarea decizie în fața recurentei, Cemile Caelelik, este cetățean turc, născut în 1950 și rezident în Adana. Ea este soția lui La 11 mai 1999, soțul reclamantei, dl La 17 mai 1999, administrația s-a opus poruncii de a plăti care i-a fost notificată. La 8 iulie 1999, Brahim Calelik a depus o acțiune în anulare a opoziției în fața Tribunalului de Mare Instanță din Osmaniye. La 9 iunie 2000, Tribunalul de Mare Instanță din Osmaniye a decăzut administrația. La 19 septembrie 2001, administrația a solicitat părții solicitante să convină asupra unei soluționări amiabile și a acceptat un acord în valoare de 11 531 170 000 TRL (73 669 USD) [2] cu condiția ca plata să se efectueze la 15 noiembrie 2001. La 5 decembrie 2001, reprezentantul recurentei a transmis o chitanță autorității care a constatat executarea soluționării amiabile și absența sumei datorate pentru creanță. Recurenta se plânge de o încălcare a dreptului său la respectarea bunurilor sale din cauza lipsei de plată de către administrația creanței datorate soțului ei. În acest sens, aceasta invocă art. 1 din Protocolul nr Pe baza acelorași fapte, recurenta invocă, de asemenea, încălcarea articolelor 6, 13, 14 și 18 din Convenție. Recurenta se plânge de încălcarea dreptului său la respectarea bunurilor sale din cauza lipsei de plată de către administrație a creanței sale cu încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 al cărui text este următorul: Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru reglementarea utilizării bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzilor. Pe baza acelorași fapte, aceasta detaliază, de asemenea, încălcarea art. 6, 13, 14 și 18 din Convenție. Guvernul susține că reclamanta a încheiat cu administrația o soluție amiabilă pentru o sumă determinată a cărei plată a fost efectuată în ziua stabilită de aceasta și susține că reclamanta nu mai poate pretinde ca victimă în sensul convenției. Curtea constată, în acest sens, că reclamanta a semnat un acord amiabil și o retragere care recunoaște plata integrală a sumelor convenite. Această descărcare de gestiune a dus, din partea recurentei, la renunțarea la orice pretenție în legătură cu procedura de executare a hotărârii pe care o previziona și, prin urmare, a pus, fără îndoială, capăt, pe plan intern, oricărei contestații din partea sa. Prin urmare, Curtea consideră că reclamanta nu mai poate pretinde a fi victima unei încălcări a articolului 1 din Protocolul nr. (1) Prin urmare, acest motiv trebuie respins ca fiind vădit nefondat, în sensul art. 35 alin. (3) și (4) din Convenție. În ceea ce privește obiecțiile întemeiate pe art. 6, 13, 14 și 18 din Convenția care, apropo, nu sunt susținute, Curtea constată că acestea se referă la aceleași fapte ca cele considerate pe teren la art. 1 din Protocolul nr. Prin urmare, obiecțiunile recurentei sunt, de asemenea, vădit nefondate și trebuie respinse în temeiul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Sally Dollé Françoise Tulkens Grefier Președinte [1] . 1 dolar american a fost egal cu 612 330 de lire turce la data relevantă [2]. . 1 dolar american a fost egal cu 1 570 553 de lire turcești la data relevantă.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă