PERLINSKI v. POLAND (NO. 2)

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 2475/09, de către Mariusz PERLI îi pasă împotriva Poloniei (nr. 2) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (nr. 2 Curtea Europeană a Drepturilor Omului), care a stat în calitate de Camera compusă în decembrie 2009 de: Nicolas Bratza, Președinte, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judecători și Lawrence, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 1 septembrie 2008, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Cererea a fost depusă de dl Mariusz Perliński, un cetățen polonez care s-a născut în 1971 și locuiește în Jastrzębie Zdrój. Guvernul polonez („ Guvernul” a fost reprezentat de agentul lor, dl Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. La 14 aprilie 2009, președintele celei de-a patra secțiuni a Curții a decis să comunice în temeiul articolului 6 din Convenție plângerea reclamantului cu privire la durata procedurii penale care a început la 27 septembrie 2001 și sunt încă în așteptare. În plus, s-a hotărât să comunice, în conformitate cu art. 13, plângerea reclamantului cu privire la ineficacitatea recourslor prevăzute de Legea din 17 iunie 2004 privind plângerile privind încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil, având în vedere inaplicabilitatea acestora la etapa investigativă a procedurilor penale. La 26 octombrie 2009, Curtea a primit următoarea declarație din partea Guvernului: „I, Jakub Wołāsiewicz, agent al guvernului polonez, declară că guvernul polonez propune să plătească 18.000 PLN (opt mii de zloți polonezi) Mariusz Perliński în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 30 octombrie 2009, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, Mariusz Perliński, observă că Guvernul Poloniei sunt dispuși să-mi plătească suma de 18.000 PLN (opt mii de zloți polonezi) în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 2475/09

by Mariusz PERLIŃSKI

against Poland (No. 2)

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on

8

December

2009 as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza,

President,

Lech Garlicki,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović,

David Thór Björgvinsson,

Mihai Poalelungi,

Nebojša Vučinić,

judges,

and Lawrence Early,

Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 1 September 2008,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The application was lodged by Mr Mariusz Perliński, a Polish national who was born in 1971 and lives in Jastrzębie Zdrój. The Polish Government (“the

Government”) were represented by their Agent, Mr

J.

Wołąsiewicz of

the Ministry of Foreign Affairs.

On 14 April 2009 the President of the Fourth Section of the Court decided to communicate under Article 6 of the Convention the applicant’s complaint concerning the length of the criminal proceedings which commenced on 27 September 2001 and are still pending. It was further decided to communicate under Article 13 the applicant’s complaint about ineffectiveness of the remedies provided by the Law of 17 June 2004 on

complaints about a breach of the right to a trial within a reasonable time, on account of their inapplicability to the investigative stage of criminal proceedings.

THE LAW

On 26 October 2009 the Court received the following declaration from the Government:

“I, Jakub Wołąsiewicz, Agent of the Polish Government, declare that the

Government of Poland offer to pay PLN 18,000 (eighteen thousand Polish zlotys) to

Mr

Mariusz Perliński with a view to securing a friendly settlement of the above

‑

mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as

costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and it will be

payable within three months from the date of notification of the decision taken by

the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

On 30 October 2009 the Court received the following declaration signed by the applicant:

“I, Mariusz Perliński, note that the Government of Poland are prepared to pay me

the sum of PLN 18,000 (eighteen thousand Polish zlotys) with a view to securing a

friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as

costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and it will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of

the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to

justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Registrar

President