CSIZMAZIA v. HUNGARY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
CSIZMAZIA v. HUNGARY (CtEDO, 2010)
SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 26492/07 de către Gábor CSIZMAZIA împotriva Ungariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 18 mai 2010 în calitate de Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsotsoria, Kristina Pardalos, Guido Raimondi, judecători și Sally Dolle, secretarul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 18 iunie 2007, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Cererea a fost depusă de dl Gábor Csizmazia, un cetățen maghiar care s-a născut în 1974 și locuiește în Szekszárd. El a fost reprezentat în fața Curții de dl M. Róth, un avocat care practică în Budapesta. Guvernul maghiar („Guvernul”) a fost reprezentat de dl L. Höltzl, agent, Ministerul Justiției și Execuției Legii. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurilor penale efectuate împotriva acestuia. La 22 februarie și 8 martie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice nouă reclamație împotriva Ungariei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-l plăti 4000 EUR (patru mii de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în forinturi maghiare la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa.