DEMİR v. TURKEY

DECIZIE A SEGUNDEI SECȚIUNI DECIZIE nr. 14645/10 de Abdurrahman DEMİR împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 14 decembrie 2010 în calitate de comitet compus din: Danutė Jočienė, președinte, Nona Tsotsoria, Guido Raimondi, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 5 martie 2010, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Cererea a fost depusă de dl Abdurrahman Demir, un cetățen turc născut în 1982 și locuiește în Istanbul. El a fost reprezentat în fața Curții de dl İ. Akmeșe, un avocat practicant în Istanbul. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. La 25 mai 2010, Curtea a hotărât să comunice plângerile reclamantei în temeiul articolelor 6 § 1 și 13 din Convenție privind durata procedurii penale, care au început la 25 decembrie 2002 și care sunt încă în așteptare în fața instanței de primă instanță, precum și presupusa absență a unui remediu intern eficace pentru a contesta o lungime nejustificată a procedurii. La 22 iulie 2010 și 11 octombrie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a convenit să renunțe la orice nouă plângere împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-i plăti 4.000 de euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care vor fi convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cauze. Françoise Elens-Pasos Danutė Jočienė Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no.

14645/10

by Abdurrahman DEMİR

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 14

December 2010 as a Committee composed of:

Danutė Jočienė,

President,

Nona Tsotsoria,

Guido Raimondi,

judges

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 5 March 2010,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The application was lodged by Mr Abdurrahman Demir, a Turkish national who was born in 1982 and lives in İstanbul. He was represented before the Court by Mr İ. Akmeșe, a lawyer practising in İstanbul. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

On 25 May 2010 the Court decided to communicate the applicant’s complaints under Articles 6 § 1 and 13 of the Convention concerning the length of criminal proceedings, which have started on 25 December 2002 and are still pending before the first-instance court, and the alleged absence of an effective domestic remedy to challenge undue length of proceedings.

On 22 July 2010 and 11 October 2010 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against the Turkey in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 4,000 euros to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into Turkish liras at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

Danutė Jočienė

Deputy Registrar

President