BUDA v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
BUDA v. POLAND (CtEDO, 2011)
Cea decizia nr. 45450/04 de Piotr BUDA împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care a stat la 8 februarie 2011 în calitate de Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Ljiljana Mijović, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, Nebojša Vučinić, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 17 noiembrie 2004, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, deliberată, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA A fost depusă de dl Piotr Buda, un național polonez care s-a născut în 1963 și care este în prezent reținut la Jastrzębie-Zdrój. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl. Anczyk, avocat practicant în Cracovia. Guvernul Polonez (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. La 14 decembrie 2006, președintele secțiunii a patra a hotărât să comunice plângerea reclamantului în temeiul articolului 3 din Convenție, în ceea ce privește condițiile de detenție a acestuia La 6 decembrie 2010, Curtea a primit următoarea declarație de la guvern: „I, Jakub Wołāsiewicz, agentul guvernului, declară că guvernul Poloniei oferă să plătească, dlui Piotr Buda, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a celei de mai sus Cauza menționată pe termen scurt în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, PLN 14,400 (patruzece mii patru sute de zloti polonezi), plus orice impozit care poate fi imputabil reclamantului. Plata este destinată să ofere reclamantului recurs pentru încălcarea sistemică a art. 3 din Convenție din cauza Condițiile de detenție, în special suprapopularea, astfel cum au fost identificate de Curte în hotărârea pilotă dată în cazul Orchowski c. Polonia (n. 17885/04) la 22 octombrie 2009 (a se vedea punctele 135 și 147 și următoarele). Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană privind Drepturile omului. În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Ianuarie 2011 Curtea a primit următoarea declarație semnată de avocatul solicitant: „Eu, Marian Anczyk, reține că Guvernul Poloniei sunt dispuși să plătească Piotr Buda, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus pește în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, PLN 14,400 (patruzeci și patru sute de zloți polonezi), plus orice impozit care ar putea fi În plus, observ că plata constituie un remediu pentru încălcarea sistemică a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenție, în special suprapopularea, astfel cum a fost identificat de Curte în hotărârea-pilot dată în cazul Orchowski c. Polonia (nr. 17885/04) în octombrie 2009 (a se vedea punctele 135 și 147 și următoarele). Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană privind Drepturile omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei neîndeplinite plus trei puncte procentuale. După consultarea clientului meu, vă informez că acceptă propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. El declară că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza