ILJANA MILOSAVLJEVIC (no. 4) v. SERBIA

Decizia nr. 40721/06, de către Iljana MILOSAVLJEVI împotriva Serbiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 22 februarie 2011 în calitate de comitet compus din: Ireneu Cabral Barreto, președinte, Dragoljub Popović, András Sajó, judecători și Françoise Elens-Pasos, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 23 septembrie 2006, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Cererea a fost depusă de dna Iljana Milosavljević, cetățean sârb, născut în 1946 și trăiește în Kruševac. Ea a fost reprezentată în fața Curții de dl D. Milosavljević, fiul ei.

Guvernul sârb (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl S. Carić. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la faptul că instanța internă nu a aplicat o hotărâre internă finală pronunțată în favoarea ei, precum și la absența unui remediu intern eficace în acest sens.

La 16 noiembrie 2010 și 20 decembrie 2010, Curtea a primit declarații de soluționare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-și plăti 4.800 euro pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în moneda națională la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care pot fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termen de trei luni, Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de nerespectare plus trei puncte procentuale. Plățile vor constitui rezoluția finală a cazului. HOTĂRÂREA Curții ia notă de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este satisfăcut că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției).

Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Pasos Ireneu Cabral Barreto Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION Application no. 40721/06 by Iljana MILOSAVLJEVIĆ against Serbia The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 22 February 2011 as a Committee composed of: Ireneu Cabral Barreto, President, Dragoljub Popović, András Sajó, judges, and Françoise Elens-Passos, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 23 September 2006, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The application was lodged by Ms Iljana Milosavljević, a Serbian national who was born in 1946 and lives in Kruševac. She was represented before the Court by Mr D. Milosavljević, her son.

The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr S. Carić. The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the failure of the domestic courts to enforce a final domestic judgment rendered in her favour, as well as of the absence of an effective domestic remedy in this regard.

On 16 November 2010 and 20 December 2010 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay her 4,800 euros to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into national currency at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case. THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Françoise Elens-Passos Ireneu Cabral Barreto Deputy Registrar President