Cemal Sunbul și alții împotriva Turciei

DECIZIE FINALĂ PRIVIND ADMINISIBILITATEA cererii nr. 19430/05 de către Cemal SÜNBÜL și alții împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința la 5 iulie 2011 în calitate de comitet compus din: David Thór Björgvinsson, președinte, Giorgio Malinverni, Guido Raimondi, judecători și Françoise Elens-Passos, grefier adjunct al secțiunii; având în vedere cererea depusă la 17 mai 2005, având în vedere decizia parțială adoptată la 14 septembrie 2010, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamanții, dl Cemal Sünbül, dl Haydar Sünbül și dl Turan Sünbül, cetățenii turci, care s-au născut în 1971, 1977 și, respectiv, 1974 și trăiesc în Erzurum.

Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dl I. Akmeșe, un avocat care practică în Istanbul. Guvernul turc (“Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor. La 14 septembrie 2010, Curtea a hotărât să comunice reclamațiile reclamanților în temeiul articolului 6 §§ § 1 și 3 litera (c) și al articolului 13 din Convenție privind absența asistenței juridice în arestul poliției, durata procedurii penale, care a început la 21 martie 1999 și s-a încheiat la 15 aprilie 2010, precum și lipsa unei măsuri interne eficace în acest sens.

La 5 noiembrie 2010 și 28 martie 2011, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice alte cereri împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a le plăti 9,500 (nouă mii cinci sute de euro) fiecare pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care vor fi convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care pot fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată restul cazului din listă.

Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se ocupe de restul cererii din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Pasos David Thór Björgvinsson Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

FINAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 19430/05 by Cemal SÜNBÜL and Others against Turkey The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 5 July 2011 as a Committee composed of: David Thór Björgvinsson, President, Giorgio Malinverni, Guido Raimondi, judges, and Françoise Elens-Passos, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 17 May 2005, Having regard to the partial decision adopted on 14 September 2010, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The applicants, Mr Cemal Sünbül, Mr Haydar Sünbül and Mr Turan Sünbül, Turkish nationals, who were born in 1971, 1977 and 1974 respectively and live in Erzurum.

They were represented before the Court by Mr I. Akmeșe, a lawyer practising in İstanbul. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent. On 14 September 2010 the Court decided to communicate the applicants’ complaints under Article 6 §§ 1 and 3(c) and Article 13 of the Convention concerning the absence of legal assistance in police custody, the length of criminal proceedings, which started on 21 March 1999 and ended on 15 April 2010, and the lack of an effective domestic remedy in that respect.

On 5 November 2010 and 28 March 2011 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicants agreed to waive any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay them 9,500 (nine thousand five hundred) euros each to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into Turkish liras at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case. THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the remainder of the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the remainder of the application out of its list of cases. Françoise Elens-Passos David Thór Björgvinsson Deputy Registrar President