ADAMAN v. TURKEY

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE FINALă Cererea nr. 44791/07 de Minire ADAMEN împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 27 septembrie 2011 în calitate de comitet compus din: David Thór Björgvinsson, președinte, Giorgio Malinverni, Guido Raimondi, judecători și Françoise Elens-Passos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 10 octombrie 2007, Având în vedere decizia parțială din 11 mai 2010, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, deliberată, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Dna Minire Adaman este un național turc născut în 1962 și trăiește în Mersin. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dna Karakaya, avocat practicant la Mersin. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurilor civile pe care le-a introdus în temeiul Legii nr. 466, privind plata compensației persoanelor arestate sau deținute ilegal. La 28 iunie 2010 și 23 noiembrie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-și plăti 3000 EUR (3 mii de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea consideră oportună dispunerea prezentului caz de celelalte cereri la care s-a alăturat în hotărârea sa parțială din 11 mai 2010 și ia notă de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Se constată că soluționarea se bazează pe respectul drepturilor omului astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amenzi a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a dispune de cererea de la celelalte cereri la care a fost alăturată; hotărăște să elimine aplicarea din lista de cazuri. Françoise Elens-Passos David Thór Björgvinsson Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

FINAL DECISION

Application no. 44791/07

by Minire ADAMAN

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 27

September 2011 as a Committee composed of:

David Thór Björgvinsson,

President,

Giorgio Malinverni,

Guido Raimondi,

judges,

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 10 October 2007,

Having regard to the partial decision of 11 May 2010,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The applicant, Ms Minire Adaman, is a Turkish national who was born in 1962 and lives in Mersin. She was represented before the Court by Ms

H.

Karakaya, a lawyer practising in Mersin. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the length of civil proceedings she had brought under Law no.

466, pertaining to the payment of compensation to persons unlawfully arrested or detained.

On 28 June 2010 and 23 November 2010 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay her EUR 3,000 (three thousand euros) to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into Turkish Liras at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court deems it appropriate to disjoin the present case from the other applications to which it was joined in its partial decision of 11 May 2010 and takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to disjoin the application from the other applications to which it was joined;

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

David Thór Björgvinsson

Deputy Registrar

President