DRADRACH v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
DRADRACH v. POLAND (CtEDO, 2012)
A patra secțiune DECIZIE nr. 3983/09 de Adam DRADRACH împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 24 ianuarie 2012 în calitate de comitet compus din: Päivi Hirvelä, președinte, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, judecători și Fatoș Aracı, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 1 decembrie 2008, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Dl Adam Dradrach este un național polonez născut în 1968 și este în prezent reținut în Centrul Remand Jelenia Góra. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna B. Słupska-Uczkiewicz, un avocat care practică în Wrocław. Guvernul Polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Wołęsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la condițiile de detenție. La 10 noiembrie 2011, Curtea a primit următoarea declarație din partea Guvernului: „I, Jakub Wołāsiewicz, agent al Guvernului, declară că guvernul Poloniei propune să plătească dlui Adam Dradrach, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, PLN 15.000 (septzeci de mii de zloți polonezi), pentru a acoperi orice și toate prejudiciu material și moral și pentru a acoperi orice și toate costurile și cheltuielile, plus orice impozit care poate fi taxat reclamantului. Plățile sunt destinate să furnizeze reclamantului recurs pentru încălcarea sistemică a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenție, în special suprapopularea, astfel cum a fost identificat de Curte în hotărârea-pilot dată în cazul Orchowski c. Polonia (nr. 17885/04) la 22 octombrie 2009 (a se vedea punctele 135 și 147 și următoarele). Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 37 1 din Convenția Europeană privind Drepturile omului. În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada implicită plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 17 noiembrie 2011, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Bogdana Słupska-Uczkiewicz, menționează că guvernul Poloniei sunt dispuși să plătească dlui Adam Dradrach, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului, PLN 15.000 (a cincisprezece mii de zloți polonezi), pentru a acoperi oricare și toate pecuniare și non-ne prejudiciu material și pentru a acoperi orice și toate costurile și cheltuielile, precum și orice impozit care poate fi imputabil reclamantului. Rețin, de asemenea, că plata constituie un remediu pentru încălcarea sistemică a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenției clientului meu, în special suprapopularea, astfel cum a fost identificată de Curte în hotărârea pilot dată în cazul Orchowski c. Polonia (n. 17885/04) la 22 octombrie 2009 (a se vedea punctele 135 și 147 și următoarele). Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în conformitate cu art. 37 1 din Convenția Europeană privind Drepturile omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei neîndeplinite plus trei puncte procentuale. După consultarea clientului meu, vă informez că acceptă propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. El declară că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Päivi Hirvelä Președintele adjunct al grefierului