RADOJICIC AND OTHERS v. SERBIA

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Numărul 54771/07 Dragan RADOJIČIδ și alții împotriva Serbiei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 6 martie 2012 în calitate de comitet compus din: András Sajó, președinte, Dragoljub Popović, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători și Françoise Elens-Pasos, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 21 noiembrie 2007, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Dl Dragan Radojičić, dl Bora Radojičić, dl Nataša Radojičić, dl Dušan Radojičić, dl Milencuk, dl Ljiljanauk, dl Bojan Uk, dl Dejan Uk, dl Josip Živković, dl Nada Stojković, dl Milica Stojković, dl Vladeta Milošević, dl Ana Milovonović, dl Spasenija Radojičić, dl Vojislav Radojičić, dl Snežana Tabić, dl Rade Jevremović și dl Miroslava Katić sunt resortisanți sârbi și locuiesc toate în Belgrad și Zemun. Guvernul sârb („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl S. Carić. Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurilor civile cu privire la cererea lor de compensare. La 2 octombrie și 8 noiembrie 2011, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au acceptat să renunțe la orice afirmații suplimentare împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a plăti în comun: dna Dragan, dna Bora, dna Nataša și dna Dušan Radojičić 3.000 (trei mii) euro; dna Spasenija și dna Vojislav Radojičić 3.000 euro; dna Nada și dna Milica Stojković 3.000 euro în comun; dna Milanko, dna Ljiljana, dna Bojan și dna Dejan 3 mii Euro în comun; de asemenea, suma de 3.000 (tre miimi) euro către dna Josip Živković, dna Ana Milošević, dna Snežana Tabić, dna Jevemović și dna Katić și dna Katić. Sumele respective sunt destinate să acopere orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în moneda internă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acestea vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru ele, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Aceste plăți vor constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Françoise Elens-Pasos András Sajó Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 54771/07

Dragan RADOJIČIĆ and Others

against

Serbia

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 6

March 2012 as a Committee composed of:

András Sajó,

President,

Dragoljub Popović,

Paulo Pinto de Albuquerque,

judges,

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 21 November 2007,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The applicants, Mr Dragan Radojičić, Ms Bora Radojičić, Ms Nataša Radojičić, Mr Dušan Radojičić, Mr Milenko Ćuk, Ms Ljiljana Ćuk, Mr Bojan Ćuk, Mr Dejan Ćuk, Mr Josip Živković, Ms Nada Stojković, Ms Milica Stojković, Mr Vladeta Milošević, Ms Ana Milovanović, Ms Spasenija Radojičić, Mr Vojislav Radojičić, Ms Snežana Tabić, Mr Rade Jevremović and Ms Miroslava Katić are all Serbian nationals, and all live in Belgrade and Zemun.

The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr S. Carić.

The applicants complained under Article 6 § 1 of the Convention about the length of the civil proceedings upon their compensation claim.

On 2 October and 8 November 2011 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicants agreed to waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay to: Mr Dragan, Ms Bora, Ms Nataša and Mr Dušan Radojičić 3,000 (three thousand) euros jointly; to Ms Spasenija and Mr Vojislav Radojičić 3,000 euros jointly; to Ms Nada and Ms Milica Stojković 3,000 euros (three thousand) jointly; to Mr Milenko, Ms Ljiljana, Ms Bojan and Mr Dejan Ćuk 3,000 (three thousand) euros jointly; as well as the sum of 3,000 (three thousand) euros to Mr Josip Živković, Mr Vladeta Milošević, Ms Ana Milovanović, Ms Snežana Tabić, Mr Rade Jevemović and Ms Miroslava Katić each. The respective amounts are aimed to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into domestic currency at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. They will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay these sums within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on them, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. These payments will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

András Sajó

Deputy Registrar

President