SIMONS v. BELGIUM - [Romanian translation] legal summary by the IER (Institutului European din România)

©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul al Institutului European din România” (

www.ier.ro

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

©The document was made available with the support European Institute of Romania (

www.ier.ro

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

Simons împotriva Belgiei (dec.) - 71407/10

Decizie din 28.08.2012

Art.

5

§

1: Proceduri legale

Pretinsa ilegalitate a detenției ținând cont de absența unui avocat de la începutul reținerii și în timpul interogatoriilor.

inadmisibilă

În fapt –

În martie 2010, poliția a fost informată că un bărbat a fost rănit cu o lovitură de cuțit. Reclamanta a declarat la fața locului că victima era partenerul său și că ea l-a rănit. Ea a fost arestată în aceeași zi și audiată de anchetatori în calitate de „suspectă”. Nu a fost asistată de un avocat și conform spuselor ei, nu a fost informată în prealabil cu privire la dreptul său de a păstra tăcerea. Ea a recunoscut că a fost autorul loviturilor de cuțit și ca răspuns la întrebările anchetatorilor, a oferit o descriere amănunțită a faptelor. A doua zi, a fost audiată de un judecător de instrucție. Nici de data aceasta nu a fost asistată de un avocat. A confirmat declarațiile date la poliție. Judecătorul de instrucție a informat-o cu privire la punerea ei sub acuzare și despre „dreptul de a-și alege un avocat” și a emis pe numele ei un mandat de arestare.

În iunie 2010, autoritatea responsabilă de punere sub acuzare a dispus punerea în libertate a reclamantei pe motiv că securitatea publică nu mai necesita menținerea sa în detenție. Cercetarea judecătorească este încă în curs de desfășurare, iar cauza nu ajuns înca în stadiul de a fi înaintată judecătorului de fond.

În drept

– Art.

5

§

1: Chestiunea constă în a stabili dacă Convenția implică „un principiu general” conform căruia orice persoană lipsită de libertate trebuie să aibă posibilitatea de a fi asistată de un avocat de la începutul detenției sale. Din jurisprudență decurge principiul conform căruia un „acuzat" în sensul art. 6 din Convenție, are dreptul de a beneficia de asistența unui avocat de la începutul reținerii sale sau a arestării preventive și dacă este cazul, în timpul interogatoriilor realizate de poliție sau de judecătorul de instrucție. Cu toate acestea, este vorba despre un principiu specific dreptului la un proces echitabil, al cărui temei se găsește în art. 6 § 3, care prevede în special, dreptul oricărui „acuzat" de a beneficia de asistență din partea unui apărător ales de el. Nu este vorba despre un „principiu general” specificat de Convenție, acestea fiind prin definiție, transversale. Aceste principii generale specificate de Convenție la care trimite jurisprudența cu privire la art. 5§ 1, sunt principiul preeminenței dreptului și, legat de precedentul, cel al securității juridice, principiul proporționalității și principiul protecției contra arbitrarului. Astfel, dacă imposibilitatea legală ca „un acuzat" lipsit de libertate să fie asistat de un avocat de la începutul reținerii sale afectează echitatea procedurii penale al cărei obiect îl face, nu putem deduce din această unică circumstanță că reținerea sa este contrarie art. 5 § 1, pentru că nu răspunde cerinței de legalitate inerente acestei prevederi.

Concluzie

: inadmisibilă (lipsă vădită de temei).