2ra-43/25 — Modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori

La 30 iunie 2022, Irina Hlîstova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Cornea, cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, s-a aflat în relații de căsătorie cu Oleg Cornea până la 19 februarie 2010. Din căsătoria au doi copii minori, ******(******), născută la 03 decembrie 2007 și ****** (******), născut la 19 martie 2009.

Prin avizul din 10 august 2011 privind rectificarea actului de stare civilă, numele fiicei ******a fost modificat în ******și numele fiului, ******a fost modificat în ******.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2013 a Judecătoriei Bălți, s-a micşorat cuantumul pensiei de întreținere încasată de la Oleg Cornea, în beneficiul Irinei Hlîstova, pentru întreținerea copiilor minori, ****** și ******, în mărime fixă de 1800 de lei lunar, pînă la atingerea majoratului.

Reclamanta a susţinut că cheltuielile reale suportate pentru întreținerea și instruirea copiilor comuni sunt cu mult mai mari, iar conform certificatului din 16 iunie 2022 al Direcției Statistice mun. Bălți, valoarea minimului de existență pentru un copil de vârsta de 7-17 ani constituie în orașele mari 2602,40 de lei.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile art. 74, art. 76 alin. (1) și art. 110 din Codul familiei.

În urma concretizării cerințelor, reclamanta, Irina Hlîstova, a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere încasată de la Oleg Cornea în baza hotărârii din 01 octombrie 2013 a Judecătoriei Bălți, sediul Central pentru întreținerea copiilor minori, ****** (******) și ****** (******), încasarea de la Oleg Cornea a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime fixă a câte 2000 de lei lunar pentru fiecare copil, din ziua depunerii cererii până la atingerea majoratului de către copii și anularea titlului executoriu de încasare a pensiei 1 alimentare nr. 2-2429/2013 eliberat în baza hotărârii din 01 octombrie 2013 a Judecătoriei Bălți

La 24 octombrie 2022, Oleg Cornea, reprezentat de avocatul, Veaceslav Matei, a depus cerere reconvențională împotriva Irinei Hlîstova, intervenienți accesorii Direcția Generală Asistență Socială, Sănătate și Protecția Familiei din cadrul Primăriei mun. Bălți și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești, cu privire la restabilirea lui în drepturile părinteşti.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că, la 26 august 2005, Primăria Leușeni, raionul Hîncești a înregistrat căsătoria între Oleg Cornea și Irina Hlîstova. Din căsătorie, au doi copiii, ******, născută la ******, și ******, născut ******. La ******, a fost desfăcută căsătoria.

Prin hotărârea din 23 februarie 2011 a Judecătoriei Bălți, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Irina Hlîstova și s-a decăzut Oleg Cornea din drepturile părintești în privința copiilor minori, ****** ****** și ******.

Iar, prin hotărârea din 01 martie 2011 a Judecătoriei Bălți, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Irina Hlîstova și s-a încasat de la Oleg Cornea pensia de întreținere a soției în sumă de 800 de lei lunar, începând cu 04 noiembrie 2010 până la atingerea vârstei de 3 ani de către copilul minor, ******.

Prin decizia din 04 august 2011 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de apel depusă de Oleg Cornea, s-a casat hotărârea din 01 martie 2011 a Judecătoriei Bălți, și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Irina Hlîstova.

Ulterior, în temeiul deciziei nr. 508 din 09 august 2011 a Oficiului stării civile Bălți, prin avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de naștere pe numele lui ****** au fost aprobate modificările la numele în rubrica copilul și mama din Cornea în Hlîstova. Concomitent, în temeiul aceeași decizii a Oficiului Stării Civile Bălți, prin avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de naștere pe numele lui ******au fost aprobate modificările la numele în rubrica copilul și mama din ****** în ******.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2013 a Judecătoriei Bălți, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Cornea, s-a micșorat cuantumul pensiei alimentare încasate prin hotărârea din 29 ianuarie 2010 a Judecătoriei Bălți, cu încasarea din contul lui Oleg Cornea, în beneficiul Irinei Hlîstova, a pensiei pentru întreținere a copiilor minori, ****** și ******, în sumă de 1800 de lei lunar, până la atingerea copiilor vârstei majoratului și s-au anulat 2 titlurile executorii de încasare a pensiei alimentare eliberate în baza hotărârii din 29 ianuarie 2010 a Judecătoriei Bălți.

Reclamantul a indicat că titlul executoriu eliberat în temeiul hotărârii din 01 octombrie 2013 a Judecătoriei Bălți a fost înregistrat în procedura executorului judecătoresc, Pavel Botnaru.

Prin certificatul emis de executorul judecătoresc, se confirmă că, începând cu 01 aprilie 2014, documentul executoriu din 01 octombrie 2013, emis de Judecătoria Bălți, se află în continuare în procedura de executare silită. Acesta prevede încasarea de la Oleg Cornea, în beneficiul Irinei Hlîstova, a pensiei de întreținere pentru copiii minori, ****** și ******, în cuantum de 1800 de lei lunar, începând cu 01 noiembrie 2013 și până la atingerea majoratului de către aceștia.

Totodată, executorul judecătoresc, Pavel Botnaru, a comunicat că debitorul, Oleg Cornea, își îndeplinește în prezent obligația de plată a pensiei de întreținere în mod regulat, lunar, fără a înregistra restanțe în baza documentului executoriu.

Reclamantul a susţinut că, din cauza unei situații financiare dificile, a fost nevoit să plece la muncă peste hotarele Republicii Moldova, ceea ce i-a limitat posibilitatea de a-și vedea copiii, inclusiv prin intermediul aplicațiilor de telefonie mobilă.

Cu toate acestea, cunoscând restricțiile legale, a încercat să obțină acordul Irinei Hlîstova, însă fără succes. De asemenea, în perioadele scurte în care revenea în Republica Moldova, s-a confruntat constant cu dificultăți în comunicarea, educarea și exercitarea drepturilor părintești asupra copiilor minori, ca urmare a impedimentelor create de pârâtă, în pofida faptului că își onora obligația de plată a pensiei de întreținere în mod regulat și fără întârzieri, fiind sesizate în acest sens și organele competente.

A indicat că, este o persoană responsabilă, care își execută cu bună- credință obligațiile față de copiii minori, dispunând de calitățile și condițiile necesare pentru asigurarea unui mediu adecvat dezvoltării și protejării drepturilor și intereselor acestora. Declarația sa privind acordul benevol la decăderea din drepturile părintești, făcută în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, a fost rezultatul unei erori generate de starea emoțională negativă provocată de presiunile psihologice exercitate de Irina Hlîstova.

În urma unor discuții purtate în primăvara anului 2022 cu rudele Irinei Hlîstova, acestuia i s-a comunicat că nu ar fi tatăl copilului, ****** (******), fapt care a generat suspiciuni privind paternitatea. În discuțiile ulterioare cu Irina Hlîstova, aceasta nu a confirmat, dar nici nu a infirmat aceste suspiciuni. 3

În pofida acestor circumstanțe, își respectă obligațiile părintești, comportamentul său nu este contrar interesului superior al copilului, nu prezintă pericol pentru integritatea fizică sau psihică a acestuia și își asumă în continuare responsabilitatea de a oferi copilului minor îngrijire și educație corespunzătoare.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cerințele pe dispozițiile Convenției din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copiilor, art. 18 alin. (1) din legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 58 alin. (1), art. 60 alin. (1), art. 64 alin. (1), art. 70 din Codul familiei.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul, Oleg Cornea, a solicitat restabilirea sa în drepturile părintești în privința copiilor minori, ****** (******) și ****** (******), operarea modificărilor în registrele de stare civilă din numele ****** în ******și ****** în ****** și încasarea din contul Irinei Hlîstova în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

În consolidarea soluţiei adoptate, instanța de apel, având în vedere dispozițiile art. 69 alin. (1) din Codul familiei, a reținut că prima instanță a stabilit în mod corect faptul că, chiar și în cazul decăderii din drepturile părintești, părintele rămâne obligat să achite pensia de întreținere pentru copilul minor. Astfel, decăderea vizează doar drepturile părintești, nu și obligațiile aferente, iar plata pensiei de întreținere constituie un drept al copilului de a beneficia de întreținere.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și a aplicat în mod just normele de drept material și procedural, reținând că obligația de întreținere a copiilor minori revine ambilor părinți, fiind una fundamentală și guvernată de principiul interesului superior al copilului. Or, acesta impune asigurarea unui nivel de trai adecvat dezvoltării fizice, psihice și intelectuale a copiilor, iar cuantumul pensiei de întreținere trebuie raportat la necesitățile reale ale acestora, nu doar la posibilitățile declarate ale părintelui obligat.

Instanța de apel a reținut că majorarea pensiei de întreținere este justificată de creșterea costurilor de trai, de nivelul minimului de existență stabilit prin date statistice și de rata inflației, precum și de faptul că suma stabilită anterior nu mai acoperă necesitățile copiilor. Totodată, s-a apreciat că argumentele privind situația materială precară a pârâtului nu au fost dovedite prin probe concludente și nu pot justifica diminuarea obligației de întreținere, în condițiile în care acesta este apt de muncă.

Cu referire la acțiunea reconvențională, instanța de apel a reținut că Oleg Cornea a fost decăzut din drepturile părintești asupra copiilor minori, ****** (******) și ****** (******) prin hotărîrea din 23 februarie 2011 a Judecătoriei Bălți, în temeiul art. 67 din Codul familiei, reieșind din faptul că părinții au decis în comun acord la soluționarea problemei date, și reieșind din faptul că ultimul a fost de acord să fie decăzut din drepturile părintești.

Astfel, deși Oleg Cornea invocă că nu are datorii la achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori, fapt confirmat și prin certificatul eliberat de executorul judecătoresc, instanța de apel a constatat că temeiurile decăderii din 5 drepturile părintești ale acestuia asupra copiilor minori nu au decăzut, totodată nefiind demonstrat de către reclamant/ apelant în cerere reconvențională că restabilirea în drepturile părintești este în interesul copiilor minori.

Or, Cornea Oleg, fiind separat de copiii săi din anul 2011, când aceștia aveau o vârstă fragedă, nu a menținut legături cu ei, vizitându-i o singură dată, în anul 2023, întâlnire care a generat o impresie negativă asupra minorilor. Totodată, acesta nu a inițiat contacte telefonice și nu a depus diligență pentru a comunica cu copiii, neîndeplinindu-și astfel obligațiile părintești ce țin de oferirea orientării, sprijinului, afecțiunii și implicării în creșterea și educarea acestora.

Instanța de apel a notat că executarea obligației de plată a pensiei de întreținere nu poate suplini lipsa afecțiunii, grijii și suportului parental necesar dezvoltării copiilor, de care aceștia au fost privați.

Totodată, instanța de apel a reținut și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia măsurile privind drepturile părintești trebuie justificate exclusiv prin interesul superior al copilului. Așadar, interesul superior al copilului presupune, pe de o parte, menținerea relațiilor familiale atunci când acestea sunt benefice, iar pe de altă parte, asigurarea unui mediu stabil, sigur și echilibrat pentru dezvoltarea copilului.

Raportând aceste principii la circumstanțele cauzei, instanța de apel a concluzionat că restabilirea în drepturile părintești nu corespunde interesului superior al copiilor, având în vedere lipsa unei relații afective cu tatăl, constatările autorității tutelare și ale evaluării psihologice, precum și poziția fermă a minorilor, care au exprimat refuzul restabilirii acestor drepturi.

Mai mult, instanța de apel a stabilit că minorii beneficiază de un mediu stabil și adecvat alături de mamă și familia acesteia, iar împrejurările care au determinat decăderea din drepturile părintești nu au fost înlăturate.

În consecință, instanța de apel a apreciat că nu sunt întrunite condițiile legale pentru restabilirea în drepturile părintești, fiind necesar a se ține cont în mod prioritar de opinia și interesul copiilor.

La 09 iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia cererii de recurs depusă de Oleg Cornea, reprezentat de avocatul Veaceslav Matei, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării 7 principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; f) recursul este vădit neîntemeiat. ”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 8

Astfel, cererea de recurs depusă de Oleg Cornea, reprezentat de avocatul Veaceslav Matei, la 24 ianaurie 2025, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.

Din analiza prevederilor legale reţinute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însuşească în condiţiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalităţile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de instanța de apel şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că cererea de recurs depusă de Oleg Cornea, reprezentat de avocatul Veaceslav Matei, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a 9 limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate instanței de apel şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcţiei legale a instanţei judecătoreşti supreme care constă, în special, în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să ţină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însuşiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudenţa sa constantă statuează că dreptul de acces la instanţe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condiţiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăşi natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct. 45). 10

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în faţa instanţelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ţinut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept naţional şi de rolul instanţelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenţei CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanţe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia cererea de recurs depusă de Oleg Cornea, reprezentat de avocatul Veaceslav Matei, ca fiind inadmisibilă. 59. Ţinând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. b) și f), 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă cererea de recurs depusă de Oleg Cornea, reprezentat de avocatul Veaceslav Matei, împotriva deciziei din 10 octombrie 2024 a Curţii de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11