Petříček împotriva Cehiei

A cincea secțiune DECIZIE Nr. 28826/11 Libor PETδÍČEK împotriva Republicii Cehe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care a stat la 4 iunie 2013 în calitate de comitet compus din: Angelika Nußberger, președinte, André Potocki, Aleš Pejchal, judecători și Stephen Phillips, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 3 mai 2011, Având în vedere declarația prezentată de guvernul contestat la 9 ianuarie 2013 cere Curtea să excludă aplicarea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl Libor Petříček, este un ceh, care s-a născut în 1965 și trăiește în Praga.

El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Máček, un avocat care practică la Praga. Guvernul ceh (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl V.A. Schomm, al Ministerului Justiției. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la durata procedurii civile la care a fost parte. El s-a plâns în continuare în temeiul articolului 13 din Convenție că a fost compensat doar parțial pentru lungimea excesivă a procedurii. Ianuarie 2013 Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație în vederea soluționării problemei în temeiul articolului 6. „Guvernul recunoaște prin prezenta că, în cazul nr. 28826/11, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție, având în vedere o lungime excesivă de proceduri judiciare la care reclamantul a fost parte la nivel național.

Guvernul oferă reclamantului o sumă de 9.000 EUR (nouă mii de euro). Guvernul notează în acest context că, în conformitate cu secțiunea 3 alineatul (4) litera (d) din Legea nr. 586/1992, privind impozitul pe venituri, plata unei simple satisfacții acordate de Curte sau derivă de o soluționare prietenoasă a cauzei în fața Curții nu este supusă impozitului pe venituri personale. Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. În cazul în care nu a plătit această sumă în termen de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o Rata egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadelor de incumprire plus trei puncte procentuale.” Ei au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea.

Curtea a primit o scrisoare din 6 februarie 2013 de la reclamant informand Curtea că a acceptat termenii declarației guvernului. Având în vedere plângerea reclamantului cu privire la durata procedurii, Curtea constată că, în urma acordului expres al reclamantului cu termenii declarației formulate de Guvern, cazul ar trebui tratat ca o soluționare prietenoasă între părți. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți în ceea ce privește plângerea de mai sus. Este satisfăcut că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii.

Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă în măsura în care se referă la reclamația de mai sus. În baza articolului 13, reclamantul s-a plângut de asemenea că a fost compensat doar parțial pentru lungimea excesivă a procedurii. După examinarea atentă a acestei plângeri în funcție de tot materialul în posesia sa, și în măsura în care chestiunea plângută este de competența sa, Curtea constată că nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să ia parte din aplicarea din lista cazurilor în conformitate cu art. 39 din Convenția în măsura în care se referă la plângerea în temeiul art. 6 din Convenție; Declarații restul cererii este inadmisibil.

Stephen Phillips Angelika Nußberger Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION Application no. 28826/11 Libor PETŘÍČEK against the Czech Republic The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 4 June 2013 as a Committee composed of: Angelika Nußberger, President, André Potocki, Aleš Pejchal, judges, and Stephen Phillips, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 3 May 2011, Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 9 January 2013 requesting the Court to strike the application out of the list of cases and the applicant’s reply to that declaration, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Libor Petříček, is a Czech national, who was born in 1965 and lives in Prague. He was represented before the Court by Mr V. Mráček, a lawyer practising in Prague. The Czech Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr V.A. Schorm, of the Ministry of Justice. The applicant complained under Article 6 of the Convention about the length of the civil proceedings to which he had been a party. He further complained under Article 13 of the Convention that he had been only partially compensated for the excessive length of the proceedings.

After unsuccessful friendly-settlement negotiations, by letter dated 9 January 2013 the Government informed the Court that they proposed to make a declaration with a view to resolving the issue raised under Article 6. “The Government hereby acknowledge that in case no. 28826/11, there has been a violation of Article 6 § 1 of the Convention on account of an excessive length of judicial proceedings to which the applicant has been a party at national level. The Government offer to pay the applicant a sum of EUR 9,000 (nine thousand euros). The Government note in this context that according to Section 3(4)(d) of Act no. 586/1992, on income tax, payment of just satisfaction awarded by the Court or stemming from a friendly settlement of the case before the Court is not subject to personal income tax.

This sum will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default periods plus three percentage points.” They further requested the Court to strike out the application. The Court received a letter dated 6 February 2013 from the applicant informing the Court that he agreed to the terms of the Government’s declaration. THE LAW Having regard to the applicant’s complaint about the length of the proceedings, the Court finds that following the applicant’s express agreement to the terms of the declaration made by the Government the case should be treated as a friendly settlement between the parties.

It therefore takes note of the friendly settlement reached between the parties in so far as it relates to the above complaint. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list in so far as it relates to the above complaint. Relying on Article 13, the applicant also complained that he had been only partially compensated for the excessive length of the proceedings. Having carefully examined this complaint in the light of all the material in its possession, and in so far as the matter complained of is within its competence, the Court finds that it does not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention or its Protocols.

It follows that this part of the application is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike part of the application out of its list of cases pursuant to Article 39 of the Convention in so far as it relates to the complaint under Article 6 of the Convention; Declares the remainder of the application inadmissible. Stephen Phillips Angelika Nußberger Deputy Registrar President