ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2543/2018

Ședința publică din data de 6 iunie 2018

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 34/2018 din 11 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.N. "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET PRIN SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Tribunalului Bacău.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că obiectul principal al prezentei acțiuni îl reprezintă cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei nedatorate și încasate de la reclamantă în calitate de angajator, temeiul de drept invocat fiind art. 256 alin. (1) din Codul muncii.

În reglementarea actuală în materia conflictelor de drepturi, reprezentată de art. 269 alin. (2) Codul muncii, competența de soluționare a unor asemenea cereri se stabilește în funcție de domiciliul sau sediul reclamantului, indiferent dacă reclamant este salariatul sau angajatorul. Similar, art. 210 din Legea nr. 62/2011 stabilește că cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Art. 269 alin. (2) Codul muncii nu conține niciun indiciu al intenției legiuitorului de a se raporta, în toate cazurile, la sediul angajatorului cu care salariatul a încheiat contractul de muncă, iar referirea generică la domiciliul/sediul reclamantului implică raportarea la persoana fizică sau juridică ce pretinde această calitate în proces.

Potrivit art. 61 din Legea nr. 107/1996, (1) În coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor se înființează Administrația Națională "Apele Române", instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii, așa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administrației Naționale "Apele Române" care funcționa cu statut de regie autonomă. (2) Administrația Națională "Apele Române" are în subordine administrații bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituții publice cu personalitate juridică.

Față de aceste dispoziții legale, instanța a constatat că Administrația Bazinală de Apă Siret are personalitate juridică, ea fiind și titularul raportului juridic de muncă încheiat cu pârâtul.

Ca urmare, sediul reclamantei vizat de art. 269 alin. (2) Codul muncii este sediul Administrației Bazinale de Apă Siret, independent de existența unor subunități fără personalitate juridică și chiar dacă raportul juridic dedus judecății s-a derulat la această subunitate.

În cauză nu operează nicio alegere a instanței de judecată de către reclamantă, chiar dacă ar fi existat un acord tacit al pârâtului, deoarece dispozițiile art. 116 și art. 126 C. proc. civ. sunt incidente numai în cazul unei necompetențe relative sau de ordine privată, ceea ce nu este cazul în speță, competența teritorială reglementată de art. 269 alin. (2) Codul muncii fiind una exclusivă, neputând fi înlăturată de către părți.

Prin sentința nr. 255/2018 din 21 martie 2018, Tribunalul Bacău, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul iar potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

În speță, calitatea de reclamant o are Sistemul de Gospodărire a Apelor - Suceava. Lipsa personalității juridice nu interesează în această fază procesuală, acest aspect urmând a fi analizat ulterior și în raport de art. 56 alin. (2) C. proc. civ.

Cum sediul reclamantului se află în circumscripția teritorială a Tribunalului Suceava, instanța a constatat că această instanță este competentă să soluționeze cererea.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Bacău, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Instanța reține că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă cererea prin care reclamanta A.N. "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET PRIN SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 698 RON, reprezentând plata nedatorată, pe care acesta a încasat-o de la angajator.

Conform dispozițiilor art. 266 din Codul muncii, "Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod."

Conflictul individual de muncă este definit de dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, ca fiind "conflictul de muncă ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații care decurg din contractele individuale și colective de muncă ori din acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, precum și din legi sau din alte acte normative".

De asemenea, art. 266 din Codul muncii, stabilește competența instanțelor de conflicte de muncă și asigurări sociale, statuând că jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

Codul muncii, în art. 267, determină persoanele care pot avea calitatea de parte în litigiile de dreptul muncii:

a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;

b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;

c) sindicatele și patronatele;

d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al C. proc. civ.

Art. 269 din același cod statuează că:

"(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul".

Reclamanta în prezenta cauză este A.N. "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET, chiar dacă cererea a fost formulată PRIN SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA, reclamanta având sediul în Bacău.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta A.N. "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET PRIN SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA, în favoarea Tribunalului Bacău, secția I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.N. "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET PRIN SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Tribunalului Bacău, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2018.