İZCİ ET DÖNDÜ c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 33186/09 Nusret Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie FURNIZORII, domnul Nusret azci și domnul Levent Döndü sunt resortisanți turci născuți în 1980 și, respectiv, 1983 și domiciliați în Tekirda. Ei au fost reprezentați în fața Curții de către domnul Levent Döndü. Akkar și H. Delebe, avocați din Istanbul și Șanl La 14 august 2012, 2 octombrie 2012 și 20 iunie 2013, Curtea a primit declarații de soluționare amiabilă semnate de părți. Prin aceste declarații, Ö Õ este angajat să plătească fiecăruia dintre reclamanți suma de 5 500 (cinci mii cinci cenți) euro, iar reclamanții au renunțat la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele inițiale ale cererii lor.

Suma respectivă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în lire turce la rata aplicabilă la data plății și va fi scutită de orice taxă aplicabilă și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile.

Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii. În consecință, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide în de a elimina cererea de rol în aplicarea articolului 39 din Convenție. Stanley Naismith Dragoljub Popović Premier

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 33186/09 Nusret İZCİ et Levent DÖNDÜ contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 10 décembre 2013 en un comité composé de : Dragoljub Popović, président, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, juges, et de Stanley Naismith, greffier de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 3 juin 2009, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Les requérants, M. Nusret İzci et M. Levent Döndü, sont des ressortissants turcs nés respectivement en 1980 et en 1983 et résidant à Tekirdağ et à Kandıra. Ils ont été représentés devant la Cour par M es H. Akkar et H. Delebe, avocats à Istanbul et Șanlıurfa. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent. Invoquant l’article 5 § 3 de la Convention, les requérants se plaignaient de la durée de leur détention provisoire. Les 14 août 2012, 2 octobre 2012 et 20 juin 2013, la Cour a reçu des déclarations de règlement amiable signées par les parties. Par ces déclarations, le Gouvernement s’est engagé à verser à chacun des requérants la somme de 5 500 (cinq mille cinq cents) euros et les requérants ont renoncé à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de leur requête.

Ladite somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en livre turque au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera versée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour. À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. EN DROIT La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties.

Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête. En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle en application de l’article 39 de la Convention. Stanley Naismith Dragoljub Popović Greffier Président