CtEDO 21.01.2014 Auto

HOTEA c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
21.01.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
HOTEA c. ROUMANIE (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cerere nr. 26307/08 Emilia HOTEA împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află la 21 ianuarie 2014 într-un comitet compus din Alvina Gyulumyan, președinte, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecători, și Marialena Tsirli, asistentă de secțiune, având în vedere cererea prezentată anterior la 23 mai 2008 Având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 16 octombrie 2013 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE ȘI PROCEDURA recurenta, Emilia Hotea, este un resortisant român născut în 1958 și rezident în Baia Mare. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către domnul R. C. Ardeleanu, avocat la Baia Mare. Guvernul român ( a fost reprezentat de agentul său, C. Brumar, de la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamanta, contabil al unei instituții publice, susținea că condamnarea sa de către instanța de apel a lui Cluj de a rambursa statului o sumă de aproximativ 17 000 EUR din cauza ținerii nelegală a conturilor era arbitrară. Cererea a fost comunicată guvernului la 16 octombrie 2012. În octombrie 2013, guvernul a informat Curtea că are în vedere formularea unei declarații unilaterale pentru a soluționa problema ridicată de cerere. În plus, a invitat Curtea să elimine rolul Curții în aplicarea articolului 37 din convenție. Guvernul declară, prin prezenta declarație unilaterală, că recunoaște că, în speță, a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție. Guvernul declară că este pregătit să plătească reclamantului, domnul Emilia Hotea, cu titlu de satisfacție echitabilă, suma de 4′ EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă în lumina jurisprudenței Curții. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, nu va fi supusă nici unui impozit. Aceasta va fi plătită în contul bancar indicat de reclamantă, în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a băncii centrale europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cazului. Guvernul invită cu respect Curtea să afirme că continuarea procedurii de investigare a cererii nu mai este justificată și să o șteargă de la rolul său în temeiul articolului 37 alineatul (c) din Convenție. Recurenta nu a prezentat comentarii cu privire la declarația unilaterală a guvernului. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele duc la una dintre concluziile prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl consideră existența sa, nu se mai justifică continuarea examinării cererii În acest scop, Curtea trebuie să examineze îndeaproape declarația în lumina principiilor pe care le consacră jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, § 75-77, CEDH 2003 VI, WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) n. 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.) n 28953/03.10 Curtea a stabilit într-un număr de cauze, printre care cele îndreptate împotriva României, practica sa în ceea ce privește datoria instanțelor de a se pronunța. Albina c. România, n 57808/00, § 33 și următoarele: 28 aprilie 2005; Boldea c. România, n 19997/02, § 33, 15 februarie 2007 și Dumitru c. România, n 4710/04, § 32 și următoarele: 1 iunie 2010). 11. Având în vedere natura concesiunilor cuprinse în declarația guvernului, precum și în suma propusă a despăgubirii, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (c) ]. În plus, în lumina considerațiilor de mai sus și în special având în vedere jurisprudența sa clară și abundentă cu privire la acest subiect, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta din urmă să examineze cererea [art. 37 alineatul (1) în fine 13. În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Pred act condițiile declarației guvernului pârât cu privire la art. 6 alin. (1) din Convenție și modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel asumate decid să șteargă cererea de rol în aplicarea art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă