CASE OF VISTIŅŠ AND PEREPJOLKINS v. LATVIA - [Romanian Translation] legal summary by the COE Human Rights Trust Fund

© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2014. Prezenta traducere a fost realizată cu sprijinul Fondului Fiduciar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (

www.coe.int/humanrightstrustfund

). Ea nu obligă în niciun fel Curtea. Pentru mai multe informații, a se vedea referințele cu privire la drepturile de autor de la sfârșitul acestui document.

© Council of Europe/European Court of Human Rights, 2014. This translation was commissioned with the support of the Human Rights Trust Fund of the Council of Europe (

www.coe.int/humanrightstrustfund

). It does not bind the Court. For further information see the full copyright indication at the end of this document.

© Conseil de l’Europe/Cour européenne des droits de l’homme, 2014. La présente traduction a été effectuée avec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme du Conseil de l’Europe (

www.coe.int/humanrightstrustfund

). Elle ne lie pas la Cour. Pour plus renseignements veuillez lire l’indication de copyright/droits d’auteur à la fin du présent document.

Notă informativă privind jurisprudența Curții nr. 172

Martie 2014

Vistiņš și Perepjolkins c. Letoniei (satisfacție echitabilă) [MC]

- 71243/01

Hotărâre 25.3.2014

[MC]

Articolul

41

Satisfacție echitabilă

Compensații pentru expropriere acordate în baza considerentelor de echitate

În fapt

– În 1994, în baza unor contracte de donație, reclamanții au devenit proprietarii a cinci loturi de teren situate pe o insulă, parte componentă a orașului Riga și ocupată în special de infrastructuri portuare. În anii 1990, în contextul lărgirii Portului Autonom Riga, proprietățile reclamanților au fost expropriate, în conformitate cu o lege specială nouă ce deroga de la normele uzuale privind exproprierea. Indemnizațiile acordate reclamanților au fost fixate la 850 EUR și respectiv 13 500 EUR. Acestora li s-a mai acordat și echivalentul a 85 000 EUR și respectiv 593 150 EUR reprezentând chiria datorată pentru folosirea terenurilor.

În urma includerii în perimetrul Portului Riga, valoarea terenului primului reclamant

a fost estimată la 900 000 EUR iar valoarea terenurilor aparținând celui de-al doilea reclamant

la un total de 5 000 000 EUR.

La 25 octombrie 2012, printr-o hotărâre asupra fondului, Marea Cameră a Curții a declarat, cu douăsprezece voturi la cinci, că a avut loc o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 datorită disproporției nejustificate dintre valoarea cadastrală oficială a terenurilor și indemnizațiile acordate reclamanților (a se vedea

Nota Informativă

156

).

În drept

– Articolul

41

(a)

Prejudiciu material

– Datorită faptului că, în hotărârea principală, Curtea nu a declarat exproprierea incompatibilă cu principiul legalității, criteriile din

Guiso-Gallisay

c

.

Italiei

nu au putut fi transpuse în speță, deoarece, acestea vizau exproprierile ilegale

per se

. Reparația ce trebuia acordată de Stat a fost, prin urmare, limitată la plata unor indemnizații adecvate ce trebuiau să fi fost acordate la momentul exproprierii. Dimpotrivă, nu exista nicio bază legală prin care reclamanții să pretindă pierderea veniturilor nerealizate (

lucrum cessans

) cu privire la perioada ce a urmat exproprierii. Acest capăt de cerere a fost respins.

Compensațiile, ce urmau să fie determinate în speță, nu ar fi trebuit să reflecte, nici ideea unei înlăturări totale a consecințelor interferenței contestate, nici valoarea totală a proprietăților. Curtea a considerat oportun să stabilească sume care erau, pe cât posibil, ”în mod rezonabil apropiate” de valoarea de piață a loturilor de teren. De asemenea, aceasta a hotărât să recurgă la considerente de echitate în calculul sumelor în cauză, ținând seama, în același timp, de concluziile din hotărârea principală, în sensul că autoritățile letone în mod justificat au decis să nu despăgubească reclamanții la întreaga valoare de piață a terenurilor expropriate și că sume mult mai mici ar fi fost suficiente pentru a satisface exigențele articolului 1 din Protocolul nr. 1. Astfel, Curte a redus cu 75% valoarea cadastrală medie reală din punct de vedere economic pe metru pătrat a terenurilor în litigiu, stabilită în baza unui raport de expertiză. Sumele deja plătite reclamanților cu titlu de indemnizație la nivel național au fost deduse. Sumele au fost ajustate pentru a compensa efectele inflației și a fost adăugată dobânda legală. În cele din urmă, Curtea nu a văzut niciun motiv pentru care să deducă din aceste sume chiriile plătite reclamanților la nivel național, deoarece această pretenție a avut o bază juridică diferită de cea a compensației pentru expropriere.

Astfel, cu titlu de prejudiciu material,

primul reclamant a primit suma de 339 391 EUR iar cel de-al doilea 871 271 EUR.

(b)

Prejudiciu moral

– 3 000 EUR pentru fiecare reclamant.

(a se vedea

Guiso-Gallisay

c

. Italiei

(satisfacție echitabilă) [MC], 58858/00, 22

decembrie 2009,

Nota Informativă 125

)

© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Redactat de către Grefă, acest rezumat nu obligă Curtea.

Apăsați aici pentru a accesa

Notele de informare privind jurisprudența Curții

©

Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2014.

Limbile oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt engleza și franceza. Prezenta traducere a fost realizată cu sprijinul Fondului Fiduciar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (

www.coe.int/humanrightstrustfund

). Ea nu obligă în niciun fel Curtea, care, de altfel, nu își asumă răspunderea pentru calitatea acesteia. Traducerea poate fi descărcată din baza de date HUDOC a Curții Europene a Drepturilor Omului (

http://hudoc.echr.coe.int

) sau din oricare altă bază de date în care Curtea a făcut această traducere disponibilă. Traducerea poate fi reprodusă în scop necomercial, condiția fiind ca titlul cauzei să fie citat în întregime, împreună cu referirea la dreptul de autor menționat anterior și la Fondul Fiduciar pentru Drepturile Omului. Dacă intenționați să folosiți vreun fragment din această traducere în scop comercial, vă rugăm să contactați

[email protected]

.

©

Council of Europe/ European Court of Human Rights, 2014

The official languages of the European Court of Human Rights are English and French. This translation was commissioned with the support of the Human Rights Trust Fund of the Council of Europe (

www.coe.int/humanrightstrustfund

). It does not bind the Court, nor does the Court take any responsibility for the quality thereof. It may be douwloaded from the HUDOC case-law database of the European Court of Human Rights (

http://hudoc.echr.coe.int

) or from any other database with which the Court has share it. It may be reproduced for non-commercial purposes on condition that the full title of the case is cited, together with the above copyright indication and reference to the Human Rights Trust Fund. If it is intended to use any part of this translation for commercial purposes, please contact

[email protected]

.

©

Conseil de l’Europe/ Cour Européenne des Droits de l’Homme, 2014

Les langues officielles de la Cour Européenne des Droits de l’Homme sont le français et l’anglais. La présente traduction a été effectuée avec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme du Conseil de l’Europe (

www.coe.int/humanrightstrustfund

). Elle ne lie pas la Cour, et celle-ci décline toute responsabilité quant à sa qualité. Elle peut étre téléchargée à partir de HUDOC, la base de jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme (

http://hudoc.echr.coe.int

) où de toute autre base de données à laquelle HUDOC l’a communiquée. Elle peut etre reproduite à des fins non commerciales, sous reserve que le titre de l’affaire soit cité en entier et s’accompagne de l’indication de copyright ci-dessus ainsi que la référence au Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme. Toute personne souhaitant se servir de tout ou partie de la présente traduction à des fins commerciales est invitée à le signaler à l’adresse suivante:

[email protected]

.