BOGNÁR AND OTHERS v. HUNGARY

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 24131/23 Jozsef BOGNÁR împotriva Ungariei și a altor două cereri (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 3 octombrie 2024 în calitate de comitet compus din: Krzysztof Wojtyczek , Președintele LÄtif Hüseynov, Erik Wennerström , judecători și Attila Teplán, grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, având în vedere declarațiile prezentate de Guvernul contestat care solicită Curții să atace cererile din lista cazurilor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Lista reclamanților și a reprezentanților acestora este prezentată în tabelul adăugat. Reclamațiile reclamanților în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție privind durata excesivă a procedurilor penale au fost comunicate guvernului maghiar („Guvernul”). În unele dintre cereri, reclamațiile bazate pe aceleași fapte au fost comunicate, de asemenea, în temeiul altor dispoziții ale Convenției. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. Guvernul a informat Curtea despre propunerea de a face declarații unilaterale în vederea soluționării problemelor legate de aceste plângeri și a solicitat, în continuare, Curtea să elimine cererile în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut durata excesivă a procedurilor penale. În unele dintre cereri, ei au recunoscut, de asemenea, că autoritățile interne au încălcat drepturile reclamanților garantate de alte dispoziții ale Convenției și au oferit reclamanților să plătească sumele detaliate în tabelul adăugat și au invitat Curtea să scoată cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § c) din Convenție. Sumele ar fi convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni menționat anterior, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru acestea, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazurilor. Reclamanții au fost trimiși termenii declarațiilor unilaterale ale Guvernului cu câteva săptămâni înainte de data prezentei decizii. Curtea nu a primit un răspuns din partea reclamanților care acceptă termenii declarațiilor. Curtea observă că art. 37 §§ § (c) îi permite să scoată un caz din lista sa dacă: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia) Hotărârea (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 77, CEDO 2003-VI). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile referitoare la lungimea excesivă a procedurii penale (a se vedea, de exemplu, Barta și Drajkó c. Ungaria, nr. 35729/12, 17 decembrie 2013). Remarcarea admiterilor conținute în declarațiile guvernamentale, precum și cuantumul compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererilor (art. 37 alineatul (1) litera (c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cererilor (art. 37 § în amendă În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarațiilor lor unilaterale, cererile pot fi restaurate pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din lista cazurile. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să se alăture cererilor; ia act de termenii declarațiilor guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; decide să elimine cererile din lista sa de cazuri, în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție. Adoptate în limba engleză și notificate în scris la 24 octombrie 2024. Attila Teplán Krzysztof Wojtyczek Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Lista cererilor care depun plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (lungimea excesivă a procedurilor penale) Nr. cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Denumirea și locația reprezentantului Reprezentant Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului, în cazul oricăror sume acordate pentru prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 24131/23 19/05/2023 Jozsef BOGNÁR 1969 Frank Evelyn Budapest Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în dreptul intern în ceea ce privește lungimea excesivă a procedurii penale 03/05/2024 08/05/2024 3.300 32497/23 15/08/2023 Attila Gábor KISS 1980 Zsigmond György Budapest Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în dreptul intern în ceea ce privește lungimea excesivă a procedurilor penale 03/05/2024 08/05/2024 2.700 35762/23 11/09/2023 Ferenc József NAROZSNIK 1970 Frank Evelyn Budapest Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în dreptul intern în ceea ce privește lungimea excesivă a procedurii penale 26/07/2024 08/08/2024 2.000 [1] În plus, orice taxă care poate fi taxabilă reclamantului

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 24131/23

József BOGNÁR against Hungary

and 2 other applications

(see appended table)

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 3 October 2024 as a Committee composed of:

Krzysztof Wojtyczek

, President

,

Lətif Hüseynov,

Erik Wennerström

, judges

,

and Attila Teplán,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table,

Having regard to the declarations submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the applications out of the list of cases,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The list of applicants and their representatives is set out in the appended table.

The applicants’ complaints under Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of criminal proceedings were communicated to the Hungarian Government (“the Government”). In some of the applications, complaints based on the same facts were also communicated under other provisions of the Convention.

THE LAW

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision.

After unsuccessful friendly-settlement negotiations, the Government informed the Court that they proposed to make unilateral declarations with a view to resolving the issues raised by these complaints. They further requested the Court to strike out the applications in accordance with Article

37 of the Convention.

The Government acknowledged the excessive length of criminal proceedings. In some of the applications, they further acknowledged that the domestic authorities had violated the applicants’ rights guaranteed by other provisions of the Convention. They offered to pay the applicants the amounts detailed in the appended table and invited the Court to strike the applications out of the list of cases in accordance with Article

37 §

1

(c) of the Convention. The amounts would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay these amounts within the above-mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on them, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The payment will constitute the final resolution of the cases.

The applicants were sent the terms of the Government’s unilateral declarations several weeks before the date of this decision. The Court has not received a response from the applicants accepting the terms of the declarations.

The Court observes that Article

37 §

1

(c) enables it to strike a case out of its list if:

“... for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.

Thus, it may strike out applications under Article

37 §

1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the cases to be continued (see, in particular, the

Tahsin Acar v.

Turkey

judgment (preliminary objections) [GC], no.

26307/95, §§

75

‑

77, ECHR 2003-VI).

The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints relating to the excessive length of criminal proceedings (see, for example,

Barta and Drajkó v. Hungary,

no. 35729/12, 17 December 2013).

Noting the admissions contained in the Government’s declarations as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the applications (Article

37 §

1

(c)).

In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the applications (Article

37 §

1

in fine

).

Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declarations, the applications may be restored to the list in accordance with Article

37 §

2 of the Convention (

Josipović v.

Serbia

(dec.), no.

18369/07, 4

March 2008).

In view of the above, it is appropriate to strike the cases out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to join the applications;

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declarations and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;

Decides

to strike the applications out of its list of cases in accordance with Article

37 §

1

(c) of the Convention.

Done in English and notified in writing on 24 October 2024.

Attila Teplán

Krzysztof Wojtyczek

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

List of applications raising complaints under Article

6 § 1 of the Convention

(excessive length of criminal proceedings)

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Other complaints under well-established case-law

Date of receipt of Government’s declaration

Date of receipt of applicant’s comments, if any

Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses

per applicant

(in euros)

[1]

24131/23

19/05/2023

József BOGNÁR

1969

Frank Evelyn

Budapest

Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law in respect of excessive length of criminal proceedings

03/05/2024

08/05/2024

3,300

32497/23

15/08/2023

Attila Gábor KISS

1980

Zsigmond György

Budapest

Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law in respect of excessive length of criminal proceedings

03/05/2024

08/05/2024

2,700

35762/23

11/09/2023

Ferenc József NAROZSNIK

1970

Frank Evelyn

Budapest

Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law in respect of excessive length of criminal proceedings

26/07/2024

08/08/2024

2,000

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicant