KAYA c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 40196/09 Zafer KAYA împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 16 septembrie 2014 într-un comitet compus din Paul Lémmens, președinte, Robert Spano, Jon Fridrik Kjølbro, judecători, și Abel Campos, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată la 20 iulie 2009, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament de procedură, După ce a deliberat, face următoarea decizie FORMĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, dl Zafer Kaya, este un resortisant turc născut în 1974 și rezident în Manisa. Guvernul turc ( mai mult decât atât) a fost reprezentat de agentul său. Reclamantul s-a plâns în primul rând că sancțiunea de rigoare privată a libertății pe care a făcut-o a fost impusă de superiorii săi militari, nu de o instanță independentă și imparțială. La 16 iunie și 16 iulie 2014, Curtea a primit declarații de soluționare amiabilă semnate de către părți. Prin aceste declarații, Ö Õ este angajat să plătească reclamantului suma de 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) și reclamantul a renunțat la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza cererii sale. Suma respectivă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și va fi scutită de orice taxă aplicabilă și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii. În consecință, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide în de a elimina cererea de rol în conformitate cu art. 39 din Convenție. Abel Campos Paul Limporter Adjunct Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

40196/09

Zafer KAYA

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 16 septembre 2014 en un comité composé de

:

Paul Lemmens,

président,

Robert Spano,

Jon Fridrik Kjølbro,

juges,

et de Abel Campos,

greffier adjoint de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 20 juillet 2009,

Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Zafer Kaya, est un ressortissant turc né en 1974 et résidant à Manisa.

Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent.

Le requérant se plaignait essentiellement que la sanction d’arrêt de rigueur privative de liberté dont il avait fait l’objet lui avait été infligée par ses supérieurs militaires et non par un tribunal indépendant et impartial.

Les 16 juin et 16 juillet 2014, la Cour a reçu des déclarations de règlement amiable signées par les parties. Par ces déclarations, le Gouvernement s’est engagé à verser au requérant la somme de 7

500 EUR (sept mille cinq cents euros) et le requérant a renoncé à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de sa requête. Ladite somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera versée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour. À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.

EN DROIT

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête. En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle en application de l’article 39 de la Convention.

Abel Campos

Paul Lemmens

Greffier adjoint

Président