Mirzayeva și Asgarov împotriva Azerbaidjanului

Prima secțiune de cerere nr. 49430/11 și 49458/11 Nargiz MIRZAYEVA și Farhad ASGAROV împotriva Azerbaidjanului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 21 octombrie 2014 în calitate de comitet compus din: Erik Møse, președinte, Khanlar Hajiyev, Dmitry Dedov, judecători și Søren Prebensen, grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererile depuse la 28 iulie 2011 și, respectiv, 27 iulie 2011, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazurilor, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul în primul caz, dna Nargiz Mirzayeva, este un național azerian, care s-a născut în 1958 și trăiește în Sumgayit.

Reclamantul în al doilea caz, dl Farhad Asgarov, este un național azerbaidjan și trăiește în Sumgayit. Ambele reclamante au fost reprezentate în fața Curții de dl Mustafazade, un avocat care practică în Azerbaidjan. Guvernul azerbaigian („Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor, dl Ç. Asgarov. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la neexecutarea hotărârilor interne în favoarea lor și în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție cu privire la încălcarea drepturilor lor la bucurarea pașnică a bunurilor lor ca urmare a neexecutării hotărârilor. La 18 ianuarie 2014, Guvernul a prezentat propuneri de soluționare prietenoase și la 17 iunie 2014 le-a modificat ulterioare cererilor reclamanților prezentate prin scrisorile lor la 4 martie 2014. Guvernul s-a angajat să plătească 11 000 EUR (opt mii de euro) dnei Nargiz Mirzayeva și 12.000 EUR (o mii de euro) dlui.

Farhad Asgarov să acopere orice prejudiciu material și moral și 2.000 EUR (2 mii de euro) atât pentru reclamanții împreună pentru costurile și cheltuielile „întâmpinând că acestea au fost reprezentate de același avocat”. Restul propunerilor furnizate după cum urmează: „Această sumă acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile și va fi plătită în termen de trei luni începând cu notificarea [deciziei] eliberată de Curte în temeiul articolului 39 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Această plată va constitui rezoluția finală a cauzei. În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească, până la decontarea, dobânzi simple pe valoarea la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în perioada de decontare plus trei puncte procentuale.

Această rezoluție nu scuti Guvernul de obligația lor de a aplica hotărârea instanței în favoarea reclamantului. Această declarație nu implică nici o recunoaștere de către Guvern a unei încălcări a Convenției Europene a Drepturilor Omului în acest caz. Guvernul se angajează în continuare să nu solicite trimiterea cauzei către Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” La 16 iulie 2014, reclamanții au prezentat declarații care acceptă propunerea de soluționare prietenoasă a guvernului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectul drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererilor.

Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazurile din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să se alăture cererilor; decide să scoată cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Søren Prebensen Erik Møse Președintele adjunct al grefierului interimar

FIRST SECTION

DECISION Applications nos. 49430/11 and 49458/11 Nargiz MIRZAYEVA and Farhad ASGAROV against Azerbaijan The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 21 October 2014 as a Committee composed of: Erik Møse, President, Khanlar Hajiyev, Dmitry Dedov, judges, and Søren Prebensen, Acting Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on 28 July 2011 and 27 July 2011 respectively, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the cases, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant in the first case, Ms Nargiz Mirzayeva, is an Azerbaijani national, who was born in 1958 and lives in Sumgayit. The applicant in the second case, Mr Farhad Asgarov, is an Azerbaijani national and lives in Sumgayit. Both of the applicants were represented before the Court by Mr R. Mustafazade, a lawyer practising in Azerbaijan. The Azerbaijani Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Ç. Asgarov. The applicants complained under Article 6 of the Convention about the non-enforcement of domestic judgments in their favour and under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention about the violation of their rights to peaceful enjoyment of their possessions as a result of non-enforcement of the judgments.

On 18 January 2014 the Government submitted friendly settlement proposals and on 17 June 2014 modified them subsequent to the applicants’ requests submitted by their letters on 4 March 2014. The Government undertook to pay EUR 11,000 (eleven thousand euros) to Ms Nargiz Mirzayeva and EUR 12,000 (twelve thousand euros) to Mr Farhad Asgarov to cover any pecuniary and non-pecuniary damages and EUR 2,000 (two thousand euros) to both applicants together for the costs and expenses “bearing in mind that they were represented by the same lawyer”. The remainder of the proposals provided as follows: “This sum shall cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses and it will be payable within three months starting from the notification of the [decision] delivered by the Court pursuant to Article 39 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms.

This payment will constitute the final resolution of the case. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay, until settlement, simple interest on the amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. This resolution does not exempt the Government from their obligation to enforce the court’s judgment delivered in the applicant’s favour. This declaration does not entail any acknowledgement by the Government of a violation of the European Convention on Human Rights in the present case. The Government further undertake not to request the referral of the case to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention.” On 16 July 2014 the applicants submitted declarations accepting the Government’s friendly settlement proposal.

THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the applications. In view of the above, it is appropriate to strike the cases out of the list. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Decides to strike the applications out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention. Søren Prebensen Erik Møse Acting Deputy Registrar President