Hurter împotriva Elveției

Rezoluția CM/ResDH(2015)187 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Hurter împotriva Elveției Cerere n Cauza Hotărârea Determinativului 53146/99 HURTER 15/12/2005 15/03/2006 (adoptată de Comitetul de Miniștri la 4 noiembrie 2015 în cadrul celei de-a 1239-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcarea constatată reamintind obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (1) (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile din statul membru în cauză, dacă este necesar de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora,

în măsura posibilului de către Restitutio in integrum de măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare care au invitat guvernul din statul pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației respective După examinarea informațiilor furnizate de guvern care indică măsurile adoptate în vederea executării hotărârii judecătorești, inclusiv a informațiilor furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea detaliile în la DECLARĂ că Ö și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în această cauză și DECIDE d Õn Õ examen.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2015)187 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Hurter c. Elveția Rezumat recapitulativ al cauzei Această cauză se referă la încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil din cauza respingerii cererilor sale de audiere publică în cadrul procedurilor disciplinare împotriva sa în fața Consiliului de supraveghere a avocaților și a Tribunalului Federal în 1998-99 [încălcarea articolului 6 alineatul (1) ] Plata satisfacției echitabile și a măsurilor individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Costuri & cheltuieli Total 000 EUR 000 EUR Plata la 05/05/2006 Măsuri individuale Ca urmare a hotărârii Curții, reclamantul a sesizat Tribunalul Federal Elvețian cu o cerere de revizuire care a fost respinsă.

Reclamantul a prezentat ulterior o nouă cerere în fața Curții Europene (n 48111/07) care a fost declarată inadmisibilă la 15 mai 2012. În decizia sa din 15 mai 2012, Curtea Europeană a arătat că aceasta se referea în mod clar la motivarea hotărârii Tribunalului Federal că Tribunalul Federal a fost sesizat cu privire la niciun element nou, de fapt ca în drept, care nu ar fi fost examinat și încheiat prin hotărârea Curții Europene din 15 decembrie 2005. În plus, Curtea Europeană a remarcat că supravegherea prezentei hotărâri era pendinte în fața Comitetului miniștrilor. În acest context, se reamintește în primul rând că, în Hotărârea sa din 15 decembrie 2005, Curtea Europeană a considerat că constatarea unei încălcări este suficientă pentru a remedia un eventual prejudiciu moral suferit.

În plus, se reamintește faptul că Curtea Europeană a respins cererea reclamantului cu privire la prejudiciul material din cauza lipsei unei legături de cauzalitate suficiente, dat fiind că aceasta nu putea specula pe parcursul procesului în cazul în care încălcarea nu ar fi avut loc (§ 41 După o examinare detaliată a raționamentului Curții Europene cu privire la fondul și în sprijinul deciziei sale privind satisfacția echitabilă, precum și a circumstanțelor specifice ale acestei cauze, reclamantul nu pare să fi suferit consecințe ale încălcării constatate care nu ar fi fost remediată prin acordarea unei satisfacții echitabile. Prin urmare, nu a fost necesară nicio altă măsură individuală. II.

Măsuri generale L. Hotărârea Curții a fost difuzată autorităților direct vizate în decembrie 2005. Acesta a fost, de asemenea, publicat în practica administrativă a autorităților federale, VPB 70.109, disponibil prin intermediul < http://www.vpb.admin.ch/deutsch/doc/70/70.109.html >, astfel cum se menționează în raportul anual al Consiliului Federal privind activitățile Elveției în Consiliul Europei în 2006. În plus, o nouă lege federală care reglementează libertatea avocaților în prestarea serviciilor (Legea federală privind libera circulație a avocaților) a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, prevăzând accesul la o instanță pentru toate tipurile de litigii, asigurând astfel o audiere în fața unei instanțe.

În vederea acestor măsuri luate și a efectului direct al convenției în ordinea juridică internă, este necesară nici o altă măsură generală nu este necesară. III. Concluziile statului pârât. Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz în afara plății satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că Elveția și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție în prezenta cauză.

Résolution CM/ResDH(2015)187 Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Hurter contre Suisse Requête n o Affaire Arrêt du Définitif le 53146/99 HURTER 15/12/2005 15/03/2006 (adoptée par le Comité des Ministres le 4 novembre 2015 lors de la 1239e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour »), Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et la violation constatée ; Rappelant l’obligation de l’Etat défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée ; Ayant examiné les informations fournies par le gouvernement indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt, y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir détails dans l’Annexe) ; S’étant assuré que toutes les mesures requises par l’article 46, paragraphe 1, ont été adoptées, DECLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2015)187 Informations sur les mesures prises pour se conformer à l’arrêt dans l’affaire Hurter c. Suisse Résumé introductif de l’affaire Cette affaire concerne la violation du droit du requérant à un procès équitable en raison du rejet de ses requêtes demandant des audiences publiques dans le cadre de procédures disciplinaires à son encontre devant le Conseil de surveillance des avocats et le Tribunal fédéral en 1998-99 (violation de l’article 6, paragraphe 1). I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails sur la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total - - 3 000 euros 3 000 euros Payé le 05/05/2006 b) Mesures individuelles Suite à l’arrêt de la Cour, le requérant a saisi le Tribunal fédéral suisse d’une demande de révision qui a été rejetée.

Le requérant a ensuite soumis une nouvelle requête devant la Cour européenne (n o 48111/07) qui a été déclarée irrecevable le 15 mai 2012. Dans sa décision d’irrecevabilité, la Cour européenne a relevé qu’il résultait clairement de la motivation de l’arrêt du Tribunal fédéral que celui-ci n’avait été saisi d’aucun élément nouveau, en fait comme en droit, qui n’aurait pas été examiné et tranché par l’arrêt de la Cour européenne du 15 décembre 2005. La Cour européenne a, en outre, noté que la surveillance du présent arrêt était pendante devant le Comité des Ministres. Dans ce contexte, il est d’abord rappelé que la Cour européenne, dans son arrêt du 15 décembre 2005, a considéré que le constat d’une violation suffisait à réparer un éventuel préjudice moral subi.

Il est, en outre, rappelé que la Cour européenne a rejeté la demande du requérant à l’égard du préjudice matériel en raison de l’absence de lien de causalité suffisant, étant donné qu’elle ne pouvait spéculer sur l’issue du procès si la violation n’avait pas eu lieu (§§ 41-42 de l’arrêt). Après un examen détaillé du raisonnement de la Cour européenne sur le fond et à l’appui de sa décision sur la satisfaction équitable, ainsi que des circonstances spécifiques de cette affaire, le requérant ne semble pas avoir subi de conséquences de la violation constatée qui n’aurait été compensée par l’octroi de la satisfaction équitable. En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’apparait nécessaire.

II. Mesures générales L’arrêt de la Cour a été diffusé aux autorités directement concernées en décembre 2005. Il a également été publié dans Pratique administrative des autorités fédérales , VPB 70.109, disponible via < http://www.vpb.admin.ch/deutsch/doc/70/70.109.html >, ainsi que mentionné dans le rapport annuel du Conseil fédéral sur les activités de la Suisse dans le Conseil de l’Europe en 2006. De plus, une nouvelle loi fédérale réglementant la liberté des avocats dans leur prestation des services ( Loi fédérale sur la libre circulation des avocats) est entrée en vigueur le 1er juillet 2002, prévoyant l’accès à un tribunal pour tous les types de litiges, ainsi garantissant une audience devant un tribunal.

En vue de ces mesures prises et de l’effet direct de la Convention dans l’ordre juridique interne, aucune autre mesure générale n’est nécessaire. III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises préviendront des violations semblables et que la Suisse a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention dans la présente affaire.