SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 19652/11 Georgios NIKOPOLIDIS împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care se află la 14 noiembrie 2017 într-un comitet compus din Aleš Pejchal, președinte, Armen Harutyunyan, Jovan Ilievski, judecători, și Renata Degener, adjunctă secțiunii, având în vedere cererea formulată la 7 martie 2011, Având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 18 mai 2017 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, precum și răspunsul reclamantului la această declarație După ce a deliberat, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Georgios Nikopolidis, este un resortisant grec, născut în 1967 și rezident la Atena. Niadis, avocat în Baroul de Stat. Guvernul grec (atît) a fost reprezentat de agentul său, dl Apessos, președintele Consiliului juridic al statului. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plângea de durata procedurii inițiate în fața instanțelor penale. La 4 iulie 2016, cererea a fost comunicată guvernului. În urma unor negocieri incurabile în vederea unei soluționări amiabile, guvernul a informat Curtea prin scrisoarea din 18 mai 2017 că propunea să formuleze o declarație privind soluționarea chestiunilor ridicate de recurs. Guvernul a recunoscut încălcarea drepturilor reclamantului care decurg din art. 6 alineatul (1) din Convenție. Acesta este angajat să plătească reclamantului suma de 2 800 (două mii opt sute) euro. Suma menționată anterior, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În lipsa unui regulament în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. În plus, guvernul a solicitat Curții să elimine cererea de rol. La 26 iunie 2017, Curtea a primit de la reclamant o scrisoare prin care a înțeles termenii declarației guvernului. Prin scrisoarea din 2 octombrie 2017, guvernul a precizat că, în general, sumele alocate reclamanților în cadrul satisfacției echitabile pentru încălcarea drepturilor prevăzute de convenție sunt scutite de orice taxă aplicabilă. ÎN DREPT, Curtea consideră că, având în vedere aprobarea în scris de către reclamant a termenilor declarației formulate de guvern, trebuie să se considere că a intervenit un regulament amiabil între părți. Ea interpretează această declarație în sensul că suma alocată va fi fără orice taxă aplicabilă. Prin urmare, Curtea ia act de soluționarea pe cale amiabilă la care au ajuns părțile. În opinia sa, acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului așa cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii. În consecință, cauza trebuie eliminată din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să șteargă cererea de rol în temeiul articolului 39 din Convenție. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 7 decembrie 2017. Renata Degener Aleš Pejchal Grefier Adjunct Președinte
Requête n
o
19652/11
Georgios NIKOPOLIDIS
contre la Grèce
La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 14 novembre 2017 en un comité composé de
:
Aleš Pejchal,
président,
Armen Harutyunyan,
Jovan Ilievski,
juges,
et de Renata Degener,
greffière adjointe de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 7 mars 2011,
Vu la déclaration déposée par le gouvernement défendeur le 18 mai 2017 et invitant la Cour à rayer la requête du rôle, ainsi que la réponse de la partie requérante
à cette déclaration
;
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Georgios Nikopolidis, est un ressortissant grec, né en
1967 et résidant à Athènes. Il a été représenté devant la Cour par M
e
P.
Niadis, avocat au barreau d’Athènes.
Le gouvernement grec («
le Gouvernement
») a été représenté par son agent, M. M. Apessos, Président du Conseil juridique de l’État.
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaignait de la durée de la procédure engagée devant les juridictions pénales.
Le 4 juillet 2016, la requête a été communiquée au Gouvernement.
Après d’infructueuses négociations en vue d’un règlement amiable, par lettre en date du 18 mai 2017 le Gouvernement a informé la Cour qu’il proposait de formuler une déclaration visant à la résolution des questions soulevées par la requête.
Le Gouvernement a reconnu la violation des droits du requérant découlant de l’article 6 § 1 de la Convention. Il s’est engagé à verser au requérant la somme de 2 800 (deux mille huit cents) euros. Ladite somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera versée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour. À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Par ailleurs, le Gouvernement a prié la Cour de rayer la requête du rôle.
Le 26 juin 2017, la Cour a reçu du requérant une lettre l’informant qu’il acceptait les termes de la déclaration du Gouvernement.
Par une lettre en date du 2 octobre 2017, le Gouvernement a précisé que, de façon générale, les sommes allouées aux requérants dans le cadre de la satisfaction équitable pour violation des droits de la Convention sont exemptes de toute taxe éventuellement applicable.
La Cour estime que compte tenu de l’approbation expresse par le requérant des termes de la déclaration formulée par le Gouvernement, il convient de considérer qu’un règlement amiable est intervenu entre les parties. Elle interprète cette déclaration en ce sens que la somme allouée sera exempte de toute taxe éventuellement applicable.
Dès lors, la Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête.
En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle en vertu de l’article 39 de la Convention.
Fait en français puis communiqué par écrit le 7 décembre 2017.
Renata Degener
Aleš Pejchal
Greffière adjointe
Président