Sari la conținut
CtEDO 28.08.2018 RO

CASE OF SOMORJAI v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
28.08.2018
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Articole
Articolul 6, Articolul 35, Articolul 41
Concluzie
  • Restul cererii — inadmisibil
  • Manifestly ill-founded
  • Ratione materiae
  • Încălcare — Articolul 6
  • Prejudiciu moral — sumă acordată
conform formulării originale HUDOC
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018 · Articolul 6 · Articolul 35 · Articolul 41
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF SOMORJAI v. HUNGARY (CtEDO, 2018)

© Traducerea și permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curții. © The present text and the authorisation to republish it were granted by the Constitutional Court of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC. © La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Constitutionnelle de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

Somorjai v. Ungaria - 60934/13 Hotărârea din 28.8.2018 [Secția a IV-a] Articolul 6 Proceduri civile Articolul 6-1 Proces echitabil Lipsa motivelor în decizia Curții Supreme de a nu se adresa la CJUE în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare, în acest sens lipsind o solicitare explicită: inadmisibilă În fapt – La cererea reclamantului, în martie 2010, un tribunal pentru litigii de muncă a obligat casa de pensii să-i recalculeze acestuia pensia în conformitate cu normele UE.

Casa de pensii a declarat că va plăti doar restanțele din ultimii cinci ani care preced data deciziei tribunalului pentru litigii de muncă, când a fost descoperită greșeala, așa cum prevede Legea privind pensiile din 1997. Acest fapt a fost contestat de către reclamant, care a cerut achitarea datoriilor pentru întreaga perioadă de după aderarea Ungariei la UE (mai 2004) și care a susținut faptul că legea în vigoare constituie o „limitare a drepturilor” interzisă de Regulamentul relevant al UE. Tribunalul pentru litigii de muncă și Kúria (Curtea Supremă) au menținut decizia casei de pensii de a limita perioada de plată. Kúria nu a abordat argumentul reclamantului potrivit căruia prin hotărârea tribunalului pentru litigii de muncă fusese încălcat articolul 234 al Tratatului de Instituire a Comunității Europene (devenit articolul 267 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE)).

În drept – Articolul 6 § 1 (a) Capătul de cerere privind existența unei interpretări greșite a dreptului UE – Controlul corectitudinii interpretării dreptului UE de către Kúria nu ține de competența Curții. Concluzie: inadmisibilă (incompatibilă ratione materiae ). (b) Capătul de cerere privind lipsa motivării în legătură cu necesitatea unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare – Competența Kúria se limitase la examinarea problemelor invocate în cererea de judecată. Reclamantul nu a solicitat în cererea sa trimiterea cazului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare; și nici nu a arătat din ce motive încălca hotărârea tribunalului pentru litigii de muncă, în opinia sa, articolul 234 al Tratatului de Instituire a Comunității Europene.

În aceste circumstanțe, lipsa motivării de către Kúria a acestor aspecte părea să fie în conformitate cu normele procedurale naționale. Mai mult, conform jurisprudenței relevante a CJUE, chiar dacă inițiativa unei părți nu era necesară pentru ca o instanță națională, împotriva hotărârilor căreia nu exista vreo cale de atac conform legislației naționale, să fie obligată să formuleze o întrebare privind interpretarea sau validitatea dreptului UE în fața CJUE, îi revenea doar instanței respective să stabilească, în lumina circumstanțelor particulare ale cauzei, necesitatea unei hotărâri preliminare pentru a-i permite să pronunțe o hotărâre. În acest caz, Kúria a fost de părere că dispozițiile relevante ale Legii privind pensiile din 1997 și cele din Regulamentul UE relevant nu veneau în conflict și, prin urmare, nu a considerat că este necesară o hotărâre preliminară cu privire la o problemă ce ține de dreptul UE, pentru a-și pronunța hotărârea.

În asemenea circumstanțe, Curtea nu a constatat nicio aparență de arbitrariu în faptul că Kúria nu a trimis o întrebare la CJUE în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare sau în modul ei de motivare a hotărârii care nu a detaliat problemele referitoare la o posibilă trimitere în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare. Concluzie: inadmisibilă (vădit nefondată) Curtea a constatat, în unanimitate, existența unei încălcări a articolului 6 § 1 din cauza duratei procedurilor. Articolul 41: 2,000 EUR pentru prejudiciul moral suferit. (Vezi și Ullens de Schooten și Rezabek v. Belgia , 3989/07 , 20 septembrie 2011, Nota informativă 144 ; și Baydar v. Olanda , 55385/14 , 24 aprilie 2018, Nota informativă 217 )

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă