AFFAIRE PFEIFER CONTRE L'AUTRICHE

Rezoluția CM/ResDH(2018)322 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Pfeifer împotriva Austriei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 septembrie 2018, cu ocazia celei de a 1324-a ședințe a Delegaților Miniștrilor) Cerere n Cauza Hotărârea Determinativului la 12556/03 PFEIFER 15/11/2007 15/02/2008 Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcarea constatată reamintind obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (1) (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile statului pârât, dacă este necesar, a unor măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora,

în măsura posibilului de către Restitutio in integrum de măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare care au invitat guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației respective După examinarea informațiilor furnizate de guvern care indică măsurile adoptate în vederea executării hotărârii judecătorești, inclusiv a informațiilor furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea anexa) și asigurându-se că au fost adoptate toate măsurile impuse prin art. 46 alineatul (1), DECLAMENTUL pe care și l-a îndeplinit în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în această cauză și l-a pronunțat în acest sens.

Anexă Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Pfeifer împotriva Austriei Rezumat al cauzei În cazul în care se constată că un stat membru a încălcat dreptul la respectarea vieții private din cauza nerespectării de către instanțele interne a obligației de a proteja reputația reclamantului împotriva declarațiilor de calomnie publicate de redactorul-șef al unui ziar intern în februarie 2001 (încălcarea articolului 8). Curtea a considerat că obligația pentru statul respectiv, în temeiul articolului 8, de a proteja reputația unei persoane poate fi impusă în contextul declarațiilor care depășesc limitele a ceea ce este considerat drept o critică admisibilă în temeiul articolului 10. În circumstanțele prezentei cauze, Curtea a stabilit că instanțele interne, considerând că declarațiile în cauză nu au fost excesive, nu au creat un echilibru corect între interesele concurente ale protecției libertății de exprimare și dreptul reclamantului de a-și păstra reputația.

Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Premiu moral și cheltuieli totale Plătit la 5 000 EUR 15 000 EUR 11/03/2008 Alte măsuri individuale La 21 august 2008, Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof) ) a respins cererea reclamantului de redeschidere a procedurii penale împotriva redactorului-șef și a editurii, deoarece a considerat că În plus, cererea de redeschidere a unei proceduri împotriva unei persoane care a fost achitată anterior ar fi adus atingere principiului interzicerii reformatio in pejus aplicabil în dreptul penal. Autoritățile austriece consideră, de asemenea, că despăgubirea acordată de Curte pentru prejudiciul moral conferă reclamantului o satisfacție echitabilă suficientă.

Deoarece obligațiile statului în materie de executare a unei hotărâri a Curții cu privire la convenție nu pot fi extinse până la punctul de a încălca principiul de interdicie a reformatio in pejus în detrimentul unei persoane plătite, nu s-a considerat nicio altă măsură individuală ca fiind posibilă. II. Măsuri generale L din 2007, p. 307, și este disponibil online la adresa: http://www.menschenrechte.ac.at/docs/zz/zz/zz/6/zz/06_05. De asemenea, a fost difuzat la Cancelaria Federală și la Ministerul Justiției. În acest context, se subliniază că Convenția și jurisprudența Curții au un efect direct în dreptul austriac.

Autoritățile austriece au informat că Ministerul Justiției a organizat, în colaborare cu Ludwig Boltzmann Institut für Menschenrechte mai multe formațiuni privind articolele 8 și 10 din Convenție, destinate judecătorilor și judecătorilor stagiari, pentru a permite un studiu aprofundat al criteriilor aplicabile în lumina convenției și a jurisprudenței acesteia și o dezbatere pe această temă. De când prezenta hotărâre a devenit definitivă, Curtea Europeană nu a constatat nicio încălcare similară. Având în vedere cele de mai sus, nicio altă măsură generală nu a fost considerată necesară. III. Concluziile statului pârât Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, că măsurile generale vor împiedica încălcări similare și că Austria și-a îndeplinit astfel obligațiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

Résolution CM/ResDH(2018)322 Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Pfeifer contre Autriche (adoptée par le Comité de Ministres le 20 septembre 2018, lors de la 1324 e réunion des Délégués des Ministres) Requête n o Affaire Arrêt du Définitif le 12556/03 PFEIFER 15/11/2007 15/02/2008 Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour »), Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et la violation constatée ; Rappelant l’obligation de l’État défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’État défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ;

Ayant invité le gouvernement de l’État défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée ; Ayant examiné les informations fournies par le gouvernement indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt, y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir l’annexe) ; S’étant assuré que toutes les mesures requises par l’article 46, paragraphe 1, ont été adoptées, DÉCLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et DÉCIDE d’en clore l’examen.

Annexe Information sur les mesures prises pour se conformer à l’arrêt dans l’affaire Pfeifer contre Autriche Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne la violation du droit au respect de la vie privée en raison du manquement des juridictions internes à leur obligation de protéger la réputation du requérant contre des déclarations diffamatoires publiées par le rédacteur en chef d’un journal interne en février 2001 (violation de l’article 8). La Cour a estimé que l’obligation pour l’État, au regard de l’article 8, de protéger la réputation d’une personne peut s’imposer dans le contexte de déclarations outrepassant les limites de ce qui est considéré comme une critique admissible au regard de l’article 10. Dans les circonstances de la présente affaire, la Cour a établi que les tribunaux internes, en estimant que les déclarations en question n’avaient pas été excessive, n’avaient pas ménagé un juste équilibre entre les intérêts concurrents de la protection de la liberté d’expression et le droit du requérant à la préservation de sa réputation.

I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails sur la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total Payé le - 5 000 euros 10 000 euros 15 000 euros 11/03/2008 b) Autres mesures individuelles Le 21 août 2008, la Cour suprême ( Oberster Gerichtshof ) a rejeté la demande du requérant en réouverture de la procédure pénale contre le rédacteur en chef et la maison d’édition, car elle a estimé qu’en tant que partie privée (« Privatankläger »), il n’avait pas de statut juridique pour exercer une telle demande en vertu de l’article 363a du Code de procédure pénale. De plus, la demande de réouverture d’une procédure à l’encontre d’une personne acquittée auparavant aurait porté atteinte au principe de l’interdiction de la reformatio in pejus applicable en droit pénal.

Les autorités autrichiennes estiment en outre que la réparation accordée par la Cour au titre du préjudice moral donne au requérant une satisfaction équitable suffisante. Etant donné que les obligations de l’État en matière d’exécution d’un arrêt de la Cour au regard de la Convention ne peuvent être étendues au point de violer le principe de l’interdiction de la reformatio in pejus au détriment d’une personne acquittée,, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée comme possible. II. Mesures générales L’arrêt de la Cour européenne a été publié dans l’ÖJZ n o 2008/02, p. 161 et dans le Newsletter Menschenrechte de 2007, p. 307, et il est disponible en ligne à l’adresse : http://www.menschenrechte.ac.at/docs/07_6/07_6_05.

Il a aussi été diffusé à la Chancellerie fédérale et au ministère de la Justice. Il est souligné, dans ce contexte, que la Convention et la jurisprudence de la Cour ont un effet direct en droit autrichien. Les autorités autrichiennes ont fait savoir que le ministère de la Justice avait organisé, en collaboration avec le Ludwig Boltzmann Institut für Menschenrechte plusieurs formations sur les articles 8 et 10 de la Convention, destinées aux juges et aux juges stagiaires, afin de permettre une étude approfondie des critères applicables à la lumière de la Convention et de sa jurisprudence et un débat sur le sujet . Depuis que le présent arrêt est devenu définitif, aucune violation similaire n’a été constatée par la Cour européenne.

Etant donné ce qui précède, aucune autre mesure de caractère général n’a été considérée comme nécessaire. III. Conclusions de l’État défendeur Le gouvernement considère qu’aucune mesure individuelle n’est requise, que les mesures générales empêcheront des violations similaires et que l’Autriche s’est conformée de cette manière aux obligations qui lui incombent en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.