În conformitate cu Rezoluția CM/ResDHý) 319 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Glor împotriva Elveției (adoptată de Comitetul de Miniștri la 5 decembrie 2019, în cadrul celei de a 1362-a reuniuni a Delegaților de Miniștri) în temeiul articolului 1362 alineatul (2) litera (a) și al libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul monitorizează executarea hotărârilor definitive ale Curii Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "GLOR 30/04/2009 06/11/2009") (denumită în continuare "Convenția miniștrilor"), având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcarea constatată, care reamintește obligația statului pârât, în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Convenție, de a se conforma hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică plata de către Curte a satisfacției acordate Comitetului în această cauză și în măsura în care se prevede că aceasta se face trimitere la dispozițiile art. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2019) 319 Informații privind măsurile puse în aplicare pentru a se conforma hotărârii Curții în cauza Glor c. Elveția Sinteza cauzei landurilor se referă la discriminarea suferită de reclamant din cauza handicapului său, în măsura în care a fost obligat să plătească otaxă pentru serviciile militare pe care le-a acordat din motive medicale, deși dorește să își desfășoare serviciul militar (încălcarea articolului 14, coroborată cu art. 8). Curtea a remarcat că dreptul elvețian nu prevedea o scutire de la taxa în litigiu pentru persoanele care, ca și reclamantul, se află sub pragul unei incapacități de 40% și care au venituri modeste. De asemenea, legislația elvețiană nu prevedea forme adecvate de serviciu militar sau civil pentru cei aflați într-o situație similară celei a reclamantului. Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale (a) Detalii privind satisfacția echitabilă Numele și numărul cererii Prejudiciul material Prejudiciul moral Taxa și cheltuielile totale plătite la Glor, nr. 13444/04 - - EUR 3 650 EUR 3 650 07/12/2009 (b) Alte măsuri individuale Reclamantul nu a solicitat nicio sumă în fața Curții, nici pentru daune materiale, nici pentru prejudicii morale. Prin scrisoarea din 15 iulie 2010 adresată Departamentului Federal de Apărare, tatăl reclamantului a solicitat rambursarea taxei în cauză. Prin scrisoarea din 24 iulie 2010, autoritățile competente au răspuns că o astfel de rambursare depindea de o revizuire formală a deciziei Tribunalului Federal care a stat la originea încălcării. Autoritățile elvețiene au indicat că, în conformitate cu legislația aplicabilă, o cerere de revizuire poate fi depusă la Tribunalul Federal pentru încălcarea Convenției, în termen de cel mult 90 de zile de la data la care hotărârea Curții Europene a devenit definitivă. Cu toate acestea, o astfel de cerere nu a fost formulată la timp de către solicitant. Prin urmare, nu este posibilă nicio altă măsură individuală. II. Măsuri generale Autoritățile Elvețiane au indicat că, în urma acestei hotărâri a Curții, practica administrativă a fost modificată cu efect imediat după cum urmează: în cazul în care cei considerați inapti pentru serviciul militar și cărora li se aplică taxa de scutire, exprimă dorința de a-și îndeplini serviciul (miliarnic sau civil), dosarul lor este transmis Departamentului Federal pentru Apărare, Protecția Populației și Sportului (DDPS), astfel încât aptitudinea acestor persoane să fie reexaminată, ținând seama, de asemenea, de posibilitățile de forme speciale de serviciu, adaptate nevoilor acestor persoane. La doi ani de la pronunțarea hotărârii Curții, autoritățile elvețiene au putut furniza un bilanț pozitiv, dovedind că practica administrativă a fost efectiv schimbată: până în aprilie 2011, autoritățile au înregistrat un total de 55 de cereri pentru un serviciu militar Din aceste 55 de cereri, 13 au fost retrase, 3 persoane au fost declarate apte pentru serviciul militar, 3 persoane au fost declarate apte pentru serviciul civil; 4 persoane au fost scutite de obligația de a plătitaxa d Cu toate acestea, în vederea introducerii planificate a unui nou tip de aptitudini pentru serviciul militar, acestea puteau fi considerate ca fiind relevante pentru un astfel de serviciu în viitor și li s-a cerut să completeze cererea în consecință. Într-adevăr, în noiembrie 2012, Consiliul Federal a aprobat revizuirea ordonanței din 24 noiembrie 2004 privind aprecierea medicală a aptitudinii de serviciu și a adecvării de serviciu (OAMAS, RS 511.12), care a dus, de asemenea, la modificarea a trei alte ordonanțe. Aceste revizuiri au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, pentru a consolida modificările deja adoptate în practică ca urmare a hotărârii Curții Europene. Persoanele care doresc să își îndeplinească serviciul militar care până în prezent erau declarate inapte, din punct de vedere medical, serviciului militar sau unui serviciu de protecție civilă, dar al căror motiv de inaptitate nu era suficient pentru a le scuti de plata taxei în litigiu, pot fi declarate acum "de la serviciu militar" numai în anumite funcții, sub rezerva unei comisii speciale, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele psihice și fizice ale serviciului militar. În plus, autoritățile elvețiene consideră că autoritățile în cauză, în conformitate cu practica lor obișnuită, vor da un efect deplin hotărârii Curții în această cauză. În acest scop, hotărârea Curții a fost, de asemenea, adusă în atenția Tribunalului Federal și autorităților direct vizate și publicată în raportul trimestrial privind jurisprudența CEDO 2/2009, în cele trei limbi oficiale. Autoritățile elvețiene au indicat că, până în aprilie 2011, șase hotărâri și decizii au fost pronunțate de autoritățile federale sau cantonale care se referă în mod explicit la hotărârea Curții Europene în această cauză. III. Constatările statului pârât Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în această cauză în afara plății satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că Elveția și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție în această cauză
Résolution CM/ResDH(2019)319
Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme
Glor contre Suisse
(adoptée par le Comité des Ministres le 5 décembre 2019,
lors de la 1362
e
réunion des Délégués des Ministres)
Requête n
o
Affaire
Arrêt du
Définitif le
13444/04
GLOR
30/04/2009
06/11/2009
Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «
la Convention
» et «
la Cour
»),
Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et la violation constatée
;
Rappelant l’obligation de l’État défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe
1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’État défendeur, si nécessaire
:
-
de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par
restitutio in integrum
;
et
-
de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables
;
Ayant invité le gouvernement de l’État défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée
;
Ayant examiné les informations fournies par le gouvernement indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt, y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir détails en Annexe)
;
S’étant assuré que toutes les mesures requises par l’article 46, paragraphe 1, ont été adoptées
;
Notant que la clôture de cette affaire ne préjuge en rien d’éventuelles nouvelles questions qui pourraient se poser au sujet de l’obligation de payer une taxe d’exemption du service militaire,
DÉCLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et
DÉCIDE d’en clore l’examen.
Annexe à la Résolution CM/ResDH(2019)319
Informations sur les mesures mises en œuvre pour se conformer à l’arrêt de la Cour
dans l’affaire Glor c. Suisse
Résumé de l’affaire
L’affaire concerne la discrimination subie par le requérant en raison de son handicap dans la mesure où il a été contraint de payer une taxe d’exemption du service militaire dont il avait été dispensé pour raisons médicales, bien qu’il souhaitait effectuer son service militaire (violation de l’article 14, combiné avec l’article 8). La Cour a noté que le droit suisse ne prévoyait pas d’exemption de la taxe litigieuse pour les personnes qui, comme le requérant, se trouvent sous le seuil d’une incapacité de 40 % et qui ont des revenus modestes. La législation suisse ne prévoyait pas non plus de formes appropriées de service militaire ou civil pour ceux qui se trouvent dans une situation semblable à celle du requérant.
I.
Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles
a)
Détails de la satisfaction équitable
Nom et numéro de requête
Préjudice matériel
Préjudice moral
Frais et dépens
Total
Payé le
Glor, n
o
13444/04
-
-
07/12/2009
b)
Autres mesures individuelles
Le requérant n’a sollicité aucune somme devant la Cour, ni pour dommage matériel ni pour tort moral. Par lettre du 15 juillet 2010 au Département Fédéral de Défense, le père du requérant a demandé le remboursement de la taxe en question. Par lettre du 24 juillet /2010, les autorités compétentes ont répondu qu’un tel remboursement dépendait d’une révision formelle de la décision du Tribunal fédéral qui était à l’origine de la violation. Les autorités suisses ont indiqué que selon la législation applicable une demande de révision peut être déposée auprès du Tribunal fédéral pour violation de la Convention, au plus tard 90 jours après que l’arrêt de la Cour européenne est devenu définitif. Cependant, une telle demande n’a pas été formulée par le requérant dans les délais. Par conséquent, aucune autre mesure individuelle n’est possible.
II.
Mesures générales
Les autorités suisses ont indiqué qu’à la suite de cet arrêt de la Cour, la pratique administrative a été modifiée avec effet immédiat de la manière suivante : si les appelés jugés inaptes au service militaire et assujettis à la taxe d’exemption, expriment le souhait d’accomplir leur service (militaire ou civil), leur dossier est transmis au Département fédéral de la défense, de la protection de la population et des sports (DDPS) afin que l’aptitude de ces personnes soit réexaminée, tenant également compte des possibilités de formes particulières de service, adaptées aux besoins de ces personnes.
Deux ans après que la Cour avait rendu l’arrêt, les autorités suisses ont pu fournir un bilan positif, démontrant que la pratique administrative a effectivement été changée : jusqu’en avril 2011, les autorités ont enregistré un total de 55 requêtes pour un service militaire «
personnel
». Sur ces 55 requêtes, 13 ont été retirées, 3 personnes ont été déclarées aptes à accomplir le service militaire, 3 personnes ont été déclarées aptes pour le service civil,; 4 personnes ont été exemptées de l’obligation de payer la taxe d’exemption en raison de leur état de santé en voie de détérioration, 13 requêtes étaient encore pendantes, tandis que 12 autres avaient été reçues mais n’étaient pas encore « formellement » pendantes ; et enfin, 7 requêtes avaient été « suspendues » temporairement pour la raison suivante : les personnes en question n’étaient pas aptes à accomplir le service militaire mais ne remplissaient pas non plus les conditions pour ne pas être assujetties à la taxe d’exemption. Toutefois, en vue de l’introduction planifiée d’un nouveau type d’aptitude pour le service militaire, elles pouvaient être jugées aptes à un tel service à l’avenir et il leur a été demandé de compléter leur requête en conséquence.
En novembre 2012, le Conseil fédéral a en effet approuvé la révision de l’ordonnance du 24 novembre 2004 sur l’appréciation médicale de l’aptitude au service et de l’aptitude à faire service (OAMAS, RS 511.12), entraînant également l’amendement de trois autres ordonnances. Ces révisions sont entrées en vigueur le 1
er
janvier 2013 afin de consolider les changements déjà adoptés en pratique à la suite de l’arrêt de la Cour européenne.
Les personnes souhaitant accomplir leur service militaire qui étaient déclarées jusqu’à présent inaptes, d’un point de vue médical, au service militaire ou un à service de protection civile, mais dont le motif d’inaptitude n’était pas suffisant pour les dispenser de payer la taxe litigieuse, peuvent désormais être déclarées «
apte au service militaire uniquement dans des fonctions particulières, sous réserve
» par une commission spéciale, pour autant qu’elles répondent aux exigences psychiques et physiques du service militaire.
En outre, les autorités suisses estiment que les autorités concernées vont, selon leur pratique habituelle, donner plein effet à l’arrêt de la Cour dans cette affaire. A cette fin, l’arrêt de la Cour a également été porté à l’attention du Tribunal fédéral et aux autorités directement concernées, et publié dans le rapport trimestriel sur la jurisprudence de la CEDH 2/2009, dans les trois langues officielles. Les autorités suisses ont indiqué que jusqu’en avril 2011, 6 arrêts et décisions avaient été rendus par des autorités fédérales ou cantonales faisant explicitement référence à l’arrêt de la Cour européenne dans cette affaire.
III.
Conclusions de l’État défendeur
Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Suisse a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention dans cette affaire