SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 14322/16 M.A. împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care se află la 29 septembrie 2020 într-un comitet compus din Krzysztof Wojtyczek, președinte, Linos-Alexer Sicilianos, Armen Harutyunyan, judecători, și Renata Degener, asistentă de secțiune, cererea formulată mai sus la 3 martie 2016, Având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 6 mai 2020 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, precum și răspunsul reclamantului la această declarație, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, dl M.A., este un resortisant sudanez. Președinta secțiunii a acceptat cererea de refuz A fost reprezentat în fața Curții de către domnul E. Koutsouraki, A. Konstantinou și V. Fraggos, avocați în barou da . Guvernul grec (atît) a fost reprezentat de agentul său, domnul I-K. Chalkias, președintele Consiliului juridic al statului. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plângea de condițiile sale de detenție în spațiile centrului de detenție din Amygdaleza, precum și în spațiile subdirecției străinilor de la Attica. Invocând art. 5 alineatul (1) din Convenție, se plângea că detenția sa nu era prevăzută de lege și că nu a fost în mod legal. În sensul acestei dispoziții. Invocând art. 5 alin. (2) din Convenție, el se plângea că, în primul rând, numai între 13 octombrie și 7 noiembrie 2015 nu i-a fost notificată decizia prin care se impunea deținerea sa și, în al doilea rând, că, la 7 noiembrie 2015, această decizie nu i-a fost notificată într-o limbă pe care o înțelegea. Reclamantul se plângea, în sfârșit, că nu a avut posibilitatea de a contesta în mod eficient legalitatea detenției sale, astfel cum se prevede la articolele 5 alineatul (4) și 13 din convenție. La 20 octombrie 2019, obiecțiunile formulate la articolele 3 și 5 alineatul (1), 2 și 4 au fost comunicate guvernului EN Mai 2020 Guvernul a informat Curtea cu privire la intenția de a formula o declarație unilaterală pentru a soluționa problema ridicată de cerere. În plus, el a invitat Curtea să șteargă rolul Curții în aplicarea articolului 37 din Convenție. The Greek Government would wish to acknowledge, by way of unitaral declaration, that in the present case there have been viols of the applicant Reflectând condițiile în care se află Amygdaleza și Tavros pre-removal centers, legea detenției sale, ea trebuie să fie informată promptly in a language he understands the reasons of his detention and his right to challenge efectivly the lawfulness of his detention. If the Court strikes this case out of the list, the Government is willing to offer compensation to the aplicant in the amount of EUR 6.500 (six thousand 5ve hundred euro). Acest sum which is to cover any pecuniary and moraly damage as well as costs and expenses, is free of any fiscals that may be applicable and will be plat within three months from the data of notification of the decision by the Court pursuant to Article 37§ 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simplu interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus tree percentage puncts. The payment will constitute the final resolution of the case. Prin scrisoarea din 17 august 2020, recurenta a indicat că nu a fost satisfăcută de termenii declarației unilaterale Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu se mai justifică continuarea examinării cererii. Curtea amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. 10. În acest scop, Curtea a examinat declarația în lumina principiilor pe care le consacră jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, § 77, CEDH 2003 VI, WAZA Sp. z o.o. c. Polonia (dec.), n 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.), n 28953/03, 18 septembrie 2007). 11. Având în vedere natura concesiunilor pe care le conține declarația guvernului, precum și cuantumul taxei propuse, care este în conformitate cu sumele alocate în cauze similare, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (c) ]. În plus, având în vedere considerațiile de mai sus, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale n În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). 14. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de faptul că termenii declarației guvernului pârât cu privire la articolele 3 și 5 alineatul (1), 2 și 4 din convenție și modalitățile prevăzute pentru asigurarea respectării angajamentelor astfel asumate decid să șteargă cererea de rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 22 octombrie 2020. Renata Degener Krzysztof Wojtyczek Modulul adjunct Președintele
Requête n
o
14222/16
M.A.
contre la Grèce
La Cour européenne des droits de l’homme (première section),
siégeant le
29 septembre 2020 en
un comité composé
de
:
Krzysztof Wojtyczek,
président,
Linos-Alexandre Sicilianos,
Armen Harutyunyan,
juges,
et de Renata Degener,
greffière adjointe de section,
Vu
la requête susmentionnée introduite le 3 mars 2016,
Vu la déclaration déposée par le gouvernement défendeur le 6 mai 2020 et invitant la Cour à rayer la requête du rôle, ainsi que la réponse de la partie requérante
à cette déclaration,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
1.
Le requérant, M. M.A., est un ressortissant soudanais. La présidente de la section a accédé à la demande de non
‑
divulgation de son identité formulée par le requérant (article 47 § 3 du règlement). Il a été représenté devant la Cour par M
es
Fraggos, avocats au barreau d’Athènes.
2.
Le gouvernement grec («
le Gouvernement
») a été représenté par son agent, M. I-K. Chalkias, Président du Conseil juridique de l’État.
3.
Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaignait de ses conditions de détention dans les locaux du centre de rétention d’Amygdaleza ainsi que dans les locaux de la sous-direction des étrangers de l’Attique. Invoquant l’article 5 § 1 de la Convention, il se plaignait que sa détention n’était pas «
prévue par la loi
» et qu’elle n’a pas été «
régulière
», au sens de cette disposition. Invoquant l’article 5 § 2 de la Convention, il se plaignait que, en premier lieu, que du 13 octobre au 7
novembre 2015 la décision imposant sa détention ne lui avait pas été notifiée, et, en second lieu, que le 7 novembre 2015 cette décision ne lui a pas été notifiée dans une langue qu’il comprenait. Le requérant se plaignait enfin qu’il n’a pas eu la possibilité de contester efficacement la légalité de sa détention, comme l’exige les articles 5 § 4 et 13 de la Convention.
4.
Le 20 octobre 2019, les griefs tirés des articles 3 et 5 §§ 1, 2 et 4 ont été communiquées au Gouvernement
.
5.
Après l’échec des tentatives de règlement amiable, par une lettre du 6
mai 2020 le Gouvernement a informé la Cour qu’il envisageait de formuler une déclaration unilatérale afin de résoudre la question soulevée par la requête. Il a en outre invité la Cour à rayer celle-ci du rôle en application de l’article 37 de la Convention.
6.
La déclaration était ainsi libellée
:
«The Greek Government would wish to acknowledge, by way of unilateral declaration, that in the present case there have been violations of the applicant’s rights guaranteed under Articles 3 and 5 par. 1, 2 and 4 of the European Convention on Human Rights («
Convention
») regarding his detention conditions in the Amygdaleza and Tavros pre-removal centers, the legality of his detention, his right to be informed promptly in a language he understands the reasons of his detention and his right to challenge effectively the lawfulness of his detention.
If the Court strikes this case out of the list, the Government is willing to offer compensation to the applicant in the amount of EUR 6.500 (six thousand five hundred euros). This sum which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, is free of any taxes that may be applicable and will be payable within three months from the date of notification of the decision by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the Convention.
In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case. »
7.
Par une lettre du 17 août 2020, la partie requérante a indiqué qu’elle n’était pas satisfaite des termes de la déclaration unilatérale
.
8.
La Cour rappelle qu’en vertu de l’article 37 de la Convention, à tout moment de la procédure, elle peut décider de rayer une requête du rôle lorsque les circonstances l’amènent à l’une des conclusions énoncées aux alinéas a), b) ou c) du paragraphe 1 de cet article. L’article 37 § 1 c) lui permet en particulier de rayer une affaire du rôle si
:
«
pour tout autre motif dont la Cour constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête.
»
9.
La Cour rappelle aussi que, dans certaines circonstances, il peut être indiqué de rayer une requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) sur la base d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur même si le requérant souhaite que l’examen de l’affaire se poursuive.
10.
À cette fin, la Cour a examiné la déclaration à la lumière des principes que consacre sa jurisprudence, en particulier l’arrêt
Tahsin Acar
(
Tahsin Acar c. Turquie
(question préliminaire) [GC],
n
o
26307/95, §§
75
‑
‑
VI,
WAZA Sp. z o.o. c. Pologne
(déc.), n
o
11602/02, 26
juin 2007, et
Sulwińska c. Pologne
(déc.), n
o
28953/03, 18
septembre 2007).
11.
Eu égard à la nature des concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée – qui est conforme aux montants alloués dans des affaires similaires –, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article
37 §
1
c).
12.
En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas qu’elle poursuive l’examen de la requête (article
37
in fine
).
13.
Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, la requête pourrait être réinscrite au rôle en vertu de l’article 37 § 2 de la Convention (
Josipović c. Serbie
(déc.), nº 18369/07, 4 mars 2008).
14.
En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Prend acte
des termes de la déclaration du gouvernement défendeur concernant les articles 3 et 5 §§ 1, 2 et 4 de la Convention et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris
;
Décide
de rayer la requête du rôle en application de l’article
37 § 1 c) de la Convention.
Fait en français puis communiqué par écrit le 22 octobre 2020.
Renata Degener
Krzysztof Wojtyczek
Greffière adjointe
Président