2ac-112/26 — Confiscarea averii nejustificate

ÎNCHEIERE

cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Centru şi Judecătoria Chișinău, sediul Centru în cauza de contencios administrativ Autoritatea Națională de Integritate împotriva Liliei Lupașco și lui Sergiu Dodon (confiscarea averii nejustificate) Dosarul nr. 2ac-112/26 NR. PIGD 2-26073549-01-2cc-19062026 Conflict de competență. Competența judecătoriei și a curții de apel în examinarea cererii privind confiscarea averii nejustificate, formulată în cadrul unui litigiu de contencios administrativ. 21 octombrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre Curtea de Apel Centru şi Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Diana Stănilă, Președinte, Ana Cucerescu, Gheorghe Stratulat, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

5. Art. 200 alin. (1), (3), (4) din Codul administrativ: „Instanţa de judecată în faţa căreia a apărut conflictul de competenţă de natura celui definit la art. 58 alin. (2) suspendă din oficiu procesul şi prezintă dosarul instanţei competente să soluţioneze conflictul de competenţă. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie şi o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

13. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit prevederilor art. 200 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție este competentă să soluționeze conflictul negativ de competentă ivit între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

OPINIE SEPARATĂ

A judecătorului Curții Supreme de Justiție, Gheorghe Stratulat În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (2) din Codul de procedură civilă, judecătorul care nu este de acord cu hotărârea majorității semnează hotărârea, dar este în drept să expună în scris opinie separată, care se înmânează președintelui ședinței și se anexează la dosar. Opinia separată nu se anunță și nu se citește în ședința de judecată. ÎN FAPT La 18 martie 2026, Lilia Lupașco și Sergiu Dodon au depus la Curtea de Apel Centru cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 20 din 25 februarie 2026 și compensarea cheltuielilor de judecată. La 29 martie 2026, în cadrul examinării acțiunii de contencios administrativ, Autoritatea Națională de Integritate a depus împotriva Liliei Lupașco și lui Sergiu Dodon cerere privind confiscarea averii nejustificate.

Prin încheierea din 3 iunie 2026, Curtea de Apel Centru a separat cererea Autorității Naționale de Integritate privind confiscarea averii nejustificate de acțiunea în contencios administrativ și a transmis-o, conform competenței, Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin încheierea din 16 iunie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a declinat competența de examinare a cererii în favoarea completului specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Centru, a suspendat examinarea acesteia și a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Am luat cunoștință de opinia majorității, dar nu sunt de acord cu aceasta din următoarele considerațiuni.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

Art. 200 alin. (1), (3), (4) din Codul administrativ: „Instanţa de judecată în faţa căreia a apărut conflictul de competenţă de natura celui definit la art. 58 alin. (2) suspendă din oficiu procesul şi prezintă dosarul instanţei competente să soluţioneze conflictul de competenţă. Conflictul de competență dintre judecătoriile din 1 jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie şi o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs”. Art. 2781 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea privind confiscarea averii nejustificate se examinează de către Colegiul specializat anticorupţie al Judecătoriei Chișinău.

(2) Cererea privind confiscarea averii nejustificate este depusă de Autoritatea Naţională de Integritate şi trebuie să corespundă prevederilor art.166”. Art. 2781 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în redacția până la adoptarea Legii nr. 192 din 10 iulie 2025 cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei: „(1) Cererea privind confiscarea averii nejustificate se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul persoana a cărei avere este solicitată de a fi confiscată. (2) Cererea privind confiscarea averii nejustificate este depusă de Autoritatea Naţională de Integritate şi trebuie să corespundă prevederilor art.166”.

Art. 4 alin. (6) din legea nr. 192 din 10 iulie 2025 cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei: „(6) Colegiul anticorupţie examinează, în condiţiile stabilite de Codul administrativ, legalitatea actelor de constatare emise de Autoritatea Naţională de Integritate, prin care se constată diferenţele substanţiale între veniturile obţinute şi cheltuielile realizate, pe de o parte, şi averea dobândită, pe de altă parte, precum şi cererile Autorităţii Naţionale de Integritate privind confiscarea averii nejustificate şi cererile de asigurare a acţiunii”.

Art. 17 alin. (1), (2), (7) din legea nr. 192 din 10 iulie 2025 cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei: „(1) Prezenta lege intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor care stabilesc competenţele Colegiului anticorupţie şi competenţele completului specializat anticorupţie al Curţii de Apel Centru, care intră în vigoare la data începerii activităţii acestora. (2) Colegiul anticorupţie îşi va începe activitatea, în conformitate cu prevederile prezentei legi, la data la care, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, vor fi transferaţi cel puţin 3 judecători în cadrul colegiului respectiv.

(7) La data intrării în vigoare a prezentei legi se modifică unele acte normative, conform anexei”. Art. 201 alin. (11) din Codul administrativ: „(1) Dacă acţiunea în contencios administrativ depusă în instanţa de judecată conţine pretenţii inseparabile de drept administrativ şi de drept civil, acestea se examinează de instanţa de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în contenciosul administrativ. (11) Cererile de confiscare a averii nejustificate în folosul statului şi pretenţiile pe cauzele de contestare a actelor Autorităţii Naţionale de Integritate de constatare a diferenţei substanţiale între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea dobândită ale persoanei supuse 2 controlului sunt inseparabile şi se examinează într-o singură procedură, cu examinarea acțiunii în contencios administrativ.

(2) Dacă acţiunea în contencios administrativ depusă în instanţa de judecată conţine pretenţii separabile de drept administrativ şi de drept civil, acestea se separă printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, în privinţa pretenţiilor de drept civil aplicându-se prevederile art. 199 alin. (1) şi (2) din prezentul cod”. Art. 34 alin. (5), (6) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția până la adoptarea Legii nr. 192 din 10 iulie 2025 cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei: „(5) În situația prevăzută la alin. (3), Autoritatea aplică orice măsuri de asigurare necesare și se adresează în instanța de judecată de la sediul Autorității în vederea încasării în folosul statului a valorii averii nejustificate sau a confiscării acesteia.

Acțiunea respectivă se depune la Judecătoria Chișinău în termen de un an din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv. (6) În cazul contestării actului prin care se constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, Autoritatea solicită confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare.” Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanţa în a cărei competenţă este dată prin lege cauza, cu excepţiile expres stabilite de lege.”

MOTIVAREA OPINIEI SEPARATE

Cu adevărat, în prezenta cauză, problema juridică ce urma a fi soluționată de Curtea Supremă de Justiție consta în stabilirea instanței competente să examineze cererea Autorității Naționale de Integritate privind confiscarea averii nejustificate: Curtea de Apel Centru, împreună cu acțiunea de contestare a actului de constatare al ANI, ca pretenție inseparabilă în sensul art. 201 alin. (11) din Codul administrativ, sau Judecătoria Chișinău, sediul Centru, ca pretenție civilă distinctă. În prezenta cauză, actul de constatare nr. 20 din 25 februarie 2026 emis de Autoritatea Națională de Integritate constituie temeiul juridic al cererii privind confiscarea averii nejustificate formulate împotriva Liliei Lupașco și lui Sergiu Dodon.

Cererea privind confiscarea averii, formulată la 29 mai 2026 în fața Curții de Apel Centru, a fost formulată în contextul examinării deja a cauzei la cererea de chemare în judecată formulată de Lilia Lupașco și Sergiu Dodon împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 20 din 25 februarie 2026, acțiune formulată la 18 martie 2026 la Curtea de Apel Centru. Sunt de acord cu faptul că potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192 din 10 iulie 2025, prezenta lege intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor care stabilesc competenţele Colegiului 3 anticorupţie şi competenţele completului specializat anticorupţie al Curţii de Apel Centru, care intră în vigoare la data începerii activităţii acestora.

Alineatul 2 al aceleiași norme reglementează că Colegiul anticorupţie îşi va începe activitatea, în conformitate cu prevederile prezentei legi, la data la care, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, vor fi transferaţi cel puţin 3 judecători în cadrul colegiului respectiv. Totuși, raportat la cauza dedusă judecății, consider că această condiție la moment nu este întrunită, motiv pentru care competența în examinarea cererilor privind confiscarea averii nu este stabilită de art. 4 alin. (6) din Legea nr. 192 din 10 iulie 2025. La fel ca și majoritatea judecătorilor completului de judecată al Curții Supreme de Justiție în prezenta cauză observ că în sensul art. 17 alin. (7) din Legea nr. 192 din 10 iulie 2025 la data intrării în vigoare a prezentei legi, adică la 31 august 2025, se modifică unele acte normative conform anexei.

La concret, potrivit pct. 6 al anexei, Articolul 201 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309–320, art.466), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins: „(11) Cererile de confiscare a averii nejustificate în folosul statului şi pretenţiile pe cauzele de contestare a actelor Autorităţii Naţionale de Integritate de constatare a diferenţei substanţiale între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea dobândită ale persoanei supuse controlului sunt inseparabile şi se examinează într-o singură procedură, cu examinarea acţiunii în contencios administrativ.” Cu toate acestea, susțin că din interpretarea coroborată a art. 17 alin. (1) și (7) din Legea nr. 192 din 10 iulie 2025 rezultă că legiuitorul a instituit regimuri temporale distincte.

Normele care stabilesc competența Colegiului anticorupție și a completului specializat anticorupție al Curții de Apel Centru urmează să intre în vigoare numai la data începerii activității acestor structuri. În schimb, art. 201 alin. (11) din Codul administrativ consider că a intrat în vigoare la 31 august 2025, întrucât această normă nu atribuie cauza unei anumite instanțe, ci reglementează caracterul inseparabil al pretențiilor și modalitatea examinării lor într-o singură procedură. Astfel, art. 201 alin. (11) din Codul administrativ nu constituie, însuși, o normă de competență materială. Acesta stabilește că cererea Autorității Naționale de Integritate privind confiscarea averii nejustificate și pretenția de contestare a actului de constatare a diferenței substanțiale sunt inseparabile și se examinează într-o singură procedură, potrivit regulilor contenciosului administrativ.

Modificarea respectivă confirmă că cererea de confiscare a averii nejustificate nu are caracter autonom și nu poate fi calificată drept o acțiune civilă distinctă de litigiul privind legalitatea actului de constatare. 4 Prin urmare, atunci când cererea de confiscare este formulată în timp ce se examinează acțiunea privind contestarea actului de constatare, aceasta trebuie depusă și examinată de instanța învestită cu controlul legalității actului respectiv. Separarea celor două pretenții și examinarea lor de instanțe diferite ar contraveni expres art. 201 alin. (11) din Codul administrativ. Această poziție mai este consolidată și de faptul că chiar și în lipsa prevederilor Legii nr. 192 din 10 iulie 2025, competentă în a examina cererea privind confiscarea averii nejustificate era instanța care are pe rol procedura de contestare a actului de constatare, adică Curtea de Apel Centru.

Or, potrivit art. 34 alin. (6) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția până la adoptarea Legii nr. 192 din 10 iulie 2025 cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, în cazul contestării actului prin care se constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, Autoritatea solicită confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare.” Modificarea art. 36 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, operată prin Legea nr. 192 din 10 iulie 2025, în partea în care atribuie Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău competența de a examina contestațiile împotriva actelor de constatare a diferenței substanțiale, reprezintă o normă care stabilește competența Colegiului anticorupție.

În consecință, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192 din 10 iulie 2025, aplicarea acesteia este amânată până la data începerii activității Colegiului anticorupție. Până la îndeplinirea acestei condiții, consideră că competența de examinare a acțiunilor privind contestarea actelor de constatare ale Autorității Naționale de Integritate continuă să fie determinată potrivit reglementării aplicabile anterior transferării acestei competențe către Colegiul anticorupție. În cazul concret, la 18 martie 2026, când Lilia Lupașco și Sergiu Dodon au contestat actul de constatare nr. 20 din 25 februarie 2026, instanța competentă era Curtea de Apel Centru, care a și fost învestită cu examinarea acțiunii.

Faptul că art. 201 alin. (11) din Codul administrativ a intrat în vigoare anterior începerii activității Colegiului anticorupție nu conduce la atribuirea cererii de confiscare Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Dimpotrivă, această normă impune conexarea juridică și procedurală a cererii de confiscare la acțiunea de contestare a actului de constatare și, implicit, examinarea ambelor pretenții de către instanța competentă, la acel moment, să controleze legalitatea actului ANI. 5 În consecință, cât timp competența Colegiului anticorupție nu a devenit operantă, caracterul inseparabil al pretențiilor determină examinarea cererii de confiscare de către instanța competentă să examineze acțiunea privind contestarea actului de constatare.

În prezenta cauză, consider că această instanță este Curtea de Apel Centru. Judecătorul Gheorghe Stratulat Curții Supreme de Justiție 6