3d-166/26 — Contestarea actului administrativ

La data de 16 septembrie 2026, Daniliuc Nicolae a depus cerere de chemare în judecată prin care a solicitat: - anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 09 septembrie 2026; - constatarea în acțiunile procurorilor Diana Ulici și Gheorghe Mihăilă a fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 327, 328 din Codul penal; - constatarea în acțiunile procurorilor Diana Ulici și Gheorghe Mihăilă a fapte care constituie abateri disciplinare; - încasarea prejudiciului material și moral.

Prin încheierea din 28 septembrie 2026 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Nicolae Daniliuc i s-a acordat un termen de 10 zile, calculat de la data primirii încheierii, pentru a remedia neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea constau în: prezentarea cererii de chemare în judecată, în care să fie indicat pârâtul și dovada achitării taxei de timbru, în contul Curții Supreme de Justiție.

La 30 septembrie 2026 Nicolae Daniliuc a depus cerere privind lichidarea neajunsurilor, prin care a indicat denumirea pârâtului şi sediul acestuia, totodată, a menţionat că nu există nicio normă de drept care să prevadă achitarea taxei de timbru la examinarea unei contestații împotriva unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor.

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanţa verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerinţelor prevăzute la art. 211 alin. (1) şi (2) şi art. 212 alin. (1) şi reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată. 1 Declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune.”

Art. 212 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ: „La cererea de chemare în judecată se anexează: e) dovada achitării taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) şi (2) şi ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabileşte reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţă, cererea se consideră depusă la data iniţială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanţa de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greşelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete şi pentru depunerea tuturor declaraţiilor necesare constatării şi aprecierii stării de fapt. Instanţa de judecată indică asupra aspectelor de fapt şi de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanţii la proces. Instanţa de judecată nu are dreptul să depăşească limitele pretenţiilor din acţiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanţii la proces.”

Art. 2 alin. (1) și (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice şi juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum şi pentru fiecare contestaţie împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul judiciar.

Completul de judecată menționează că, prin încheierea din 28 septembrie 2026 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Nicolae Daniliuc i s-a acordat un termen de 10 zile, calculat de la data primirii încheierii, pentru a remedia neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea constau în: prezentarea cererii de chemare în judecată, în care să fie 2 indicat pârâtul și a bonului de plată care confirmă achitarea taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție (f.d. 18-21).

La 29 septembrie 2026, ora 09:13, încheierea menționată a fost expediată reclamantului Nicolae Daniliuc prin poșta electronică, la adresa specificată în cererea de chemare în judecată nicolai99999@mail.ru.

Nicolae Daniliuc, în termenul acordat de instanța de judecată, a depus cerere privind lichidarea neajunsurilor, prin care a indicat denumirea pârâtului şi sediul acestuia, însă, nu a prezentat dovada achitării taxei de timbru, menționând că legislația nu prevede achitarea taxei de timbru pentru contestațiile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Procurorilor.

Această omisiune a împiedicat instanța să pregătească cauza pentru dezbaterile judiciare în mod corespunzător, afectând continuarea procesului.

În consecință, completul de judecată statuează că neprezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru este o neglijență semnificativă din partea lui Nicolae Daniliuc, ceea ce a influențat negativ soluționarea cererii sale.

Argumentul precum că legislația nu prevede achitarea taxei de timbru pentru contestațiile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Procurorilor este considerat neîntemeiat, or, art. 212 din Codul administrativ prevede expres că la cererea de chemare în judecată se anexează dovada achitării taxei de timbru, iar acțiunile îndreptate împotriva hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nu sunt exceptate de această condiție.

Completul de judecată evidențiază că art. 207 din Codul administrativ stabilește regulile privind admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, inclusiv procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.

În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al instanței.

În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor și respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă. 3

Astfel, completul de judecată statuează că art. 207 din Codul administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă, reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.

În contextul circumstanțelor speței, completul de judecată constată că, în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a prezentat documentul original care confirmă achitarea taxei de timbru în valoare de 200 (două sute) de lei.

În aceste circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Nicolae Daniliuc. Această decizie se bazează pe faptul că cererea a fost depusă fără prezentarea documentului original care confirmă achitarea taxei de timbru în valoare de 200 de lei. Aceste deficiențe determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine în totalitate reclamantului Nicolae Daniliuc, care nu a întreprins acțiuni procesuale pentru remedierea neajunsurilor. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Nicolae Daniliuc împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă. Președinte, Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Elena Croitor 4