3d-26/26 — Contestarea actulului administrativ

La 18 martie 2026, Daniliuc Nicolae a depus cerere de chemare în judecată solicitând: - anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 43/2 din 27 ianuarie 2026; - admiterea contestației și anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 14/1 din 22 aprilie 2025 și nr. 54/8 din 19 august 2025; - admiterea sesizării și constatarea faptului că acțiunile judecătorului Andrei Scripcenco, din cadrul Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2), art. 328 alin. (2) și art. 329 alin. (3) din Codul penal; - obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să constate că acțiunile aceluiași judecător constituie abateri disciplinare și să aplice sancțiunea disciplinară a eliberării din funcție, motivată de pretinsa pregătire profesională necorespunzătoare; - încasarea, în mod solidar, de la Consiliul Superior al Magistraturii și de la judecătorul Andrei Scripcenco a sumei de 1 000 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a sumei de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

La18 martie 2026 cererea de chemare în judecată depusă de către Daniliuc Nicolae a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Diana Stănilă.

Prin încheierea din 1 aprilie 2026 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Daniliuc Nicolae i s-a acordat termen de 10 zile de la data recepționării încheieri, pentru a prezenta la Direcţia Evidenţă şi Documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale şi de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareş, 18): - cererea de chemare în judecată în care să fie indicat pârâtul în calitate de autoritate publică şi sediul acesteia; - copia actului de identitate. - dovada achitării taxei de timbru. 1

Totodată, instanța i-a explicat reclamantului că, în cazul în care va înlătura neajunsurile în termenul indicat, cererea se va considera depusă la data inițială, iar în caz contrar, aceasta va fi declarată inadmisibilă.

Încheierea menționată a fost notificată lui Nicolae Daniliuc prin intermediul poștei electronice la data de 6 aprilie 2026.

La 14 aprilie 2026, Nicolae Daniliuc a depus cerere, la care a anexat copia actului de identitate și a indicat în calitate de pârât – Consiliul Superior al Magistraturii (cu sediul str. Mihai Eminescu, 5, mun. Chișinău) și în calitate de terți – judecătorul judecătoriei Cahul, sediul Taraclia – Andrei Scripcenco.

Reclamantul nu a anexat dovada achitării taxei de timbru.

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanţa verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerinţelor prevăzute la art. 211 alin. (1) şi (2) şi art. 212 alin. (1) şi reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată. Declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeași acţiune.”

Conform art. 206 din Codul administrativ: „O acţiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acţiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau şi-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

Art. 211 alin. (1) din Codul administrativ: „În cererea de chemare în judecată se indică: a) instanţa la care a fost depusă; 2 b) numele şi prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare şi codul fiscal; c) numele şi prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt şi de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține şi le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.”

Art. 212 alin. (1) lit. e) Cod administrativ „La cererea de chemare în judecată se anexează: e) dovada achitării taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) şi (2) şi ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete şi pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării şi aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt şi de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Art. 2 alin. (1) şi (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele juridice pentru intentarea unui proces de contencios administrativ, precum şi pentru fiecare contestaţie în căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele 3 procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul judiciar.

Completul de judecată menționează că, prin încheierea din 1 aprilie 2026 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Nicolae Daniliuc i s-a acordat un termen de 10 zile, de la recepționarea încheierii pentru a înlătura neajunsurile cererii de chemare în judecată, să prezinte: cererea de chemare în judecată în care să fie indicat pârâtul în calitate de autoritate publică şi sediul acesteia; copia actului de identitate; dovada achitării taxei de timbru.

Încheierea menționată a fost notificată lui Nicolae Daniliuc prin intermediul poștei electronice la data de 6 aprilie 2026.

La data de 14 aprilie 2026, reclamantul a remediat doar parțial neajunsurile indicate, prin cerere indicând pârâtul, terțul și prezentând copia actului său de identitate.

Respectiv, Completul de judecată constată că reclamantul Nicolae Daniliuc în termenul stabilit de instanța de judecată și nici ulterior, nu a prezentat documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru.

Completul de judecată statuează că depunerea cererii de chemare în judecată cu anexarea documentului care ar confirma achitarea taxei de timbru este o condiție pentru ca să fie acceptată spre examinare.

Dimpotrivă, în cererea sa de înlăturare a neajunsurilor, reclamantul Daniliuc Nicolae a specificat expres că nu a achitat taxa de timbru, motivând că legiuitorul nu ar fi prevăzut o asemenea obligație de plată.

Completul de judecată respinge acest argument ca fiind neîntemeiat, or, dispozițiile legale aplicabile instituie în mod expres obligația anexării la cererea de chemare în judecată a documentului ce confirmă achitarea taxei de timbru, sub sancțiunea neconformării cererii cu cerințele procedurale prevăzute de lege.

În aceste condiții, neprezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru, în termenul acordat de instanță și nici ulterior, constituie un neajuns esențial al cererii de chemare în judecată, care nu a fost înlăturat de către reclamant.

Articolul 207 din Codul administrativ reglementează regulile privind admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, stabilind procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.

În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al instanței. 4

În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor, anexarea documentelor, respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă.

Astfel, Completul de judecată statuează că art. 207 din Codul administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă, reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acțiunii depuse de Nicolae Daniliuc. Această soluție se bazează pe faptul că cererea a fost înaintată fără dovada de plată a taxei de timbru.

Aceste deficiențe determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, fapt ce împiedică continuarea procedurii judiciare.

Culpa neîndeplinirii integrale a actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine reclamantului Nicolae Daniliuc, care, deși a întreprins anumite măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor indicate, nu s-a conformat integral dispozițiilor încheierii instanței. În mod expres, reclamantul a refuzat achitarea taxei de timbru, invocând lipsa unei obligații legale în acest sens, poziție apreciată de Completul de judecată ca fiind neîntemeiată.

Astfel, conduita procesuală a reclamantului denotă lipsă de diligență și de bună-credință în exercitarea drepturilor procedurale, întrucât obligațiile stabilite prin încheierea instanței urmau a fi executate integral și în termenul acordat. O asemenea conduită contravine principiilor fundamentale ale procesului civil și ale contenciosului administrativ, inclusiv exigențelor prevăzute de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest 5 context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolae Daniliuc. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Elena Croitor 6