1ra-429/2023 — Art. 264 alin. 1 CP

Victor Kaspruk s-a născut în anul 1967 în Ucraina. El a fost apărat de avocatul Ludmila Bîrcă.

Victor Kaspruk a fost învinuit că, la 29 ianuarie 2021, în jurul orei 06:45, în timpul deplasării la volanul unui automobil prin mun. Chișinău, nu a cedat trecerea și a tamponat-o pe Elena Onișcenco, care traversa carosabilul pe trecerea nedirijată pentru pietoni. În urma accidentului, Elenei Onișcenco i-au fost cauzate vătămări corporale medii, manifestate prin fractura humerusului drept la nivelul metafizei proximale, cu deplasare pronunțată, și contuzia genunchiului drept, cu edem posttraumatic al țesuturilor moi. Fapta a fost încadrată în baza art. 264 alin. (1) Cod penal (încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere care a cauzat din imprudență o vătămare corporală medie).

La 12 martie 2021, Compania Națională de Asigurări în Medicină (în continuare CNAM) a înaintat o acțiune civilă, iar la 15 martie 2021 a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d. 37, 44–46, vol. I). La 31 martie 2021, avocatul Maxim Chișca, în interesele părții vătămate Elena Onișcenco, a solicitat încasarea de la inculpat a sumei totale de 160.000 de lei pentru prejudiciul material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică ce urmau să fie suportate în procesul penal (f.d. 127–128, vol. I).

În prima instanță cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută la art. 364¹ Cod de procedură penală. La 07 iunie 2021 CNAM și-a retras acțiunea civilă, deoarece inculpatul a achitat benevol costul asistenței medicale acordate părții vătămate (f.d. 146, vol. I). La 07 februarie 2022, Kaspruk, prin cerere scrisă, a solicitat aplicarea amnistiei (f.d. 200, vol. I). La aceeași dată, instanța i-a solicitat reprezentantului părții vătămate să concretizeze separat sumele pretinse pentru prejudiciul material și pentru cel moral (f.d. 167, vol. I). Partea vătămată și reprezentantul acesteia nu s-au mai prezentat la judecarea cauzei. Examinarea a fost amânată de șase ori, inclusiv de două ori la cererea reprezentantului părții vătămate (f.d. 170, 189, vol. I).

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 22 iulie 2022, Victor Kaspruk a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate. Procesul penal a fost încetat, iar Kaspruk a fost liberat de răspundere penală în baza Legii nr. 243/2021 cu privire la amnistie. Instanța a admis parțial acțiunea 1 civilă și a încasat de la Victor Kaspruk în beneficiul Elenei Onișcenco prejudiciul moral în sumă de 20.000 de lei, iar în beneficiul statului, suma de 320 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Instanța a constatat că vinovăția inculpatului este confirmată prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și prezentate de procuror. Ea a reținut că sunt întrunite condițiile pentru aplicarea amnistiei: fapta a fost comisă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 243/2021, inculpatul și-a exprimat acordul scris, iar excepțiile prevăzute de art. 6 din lege nu sunt incidente. Instanța a dispus încetarea procesului penal în temeiul amnistiei și a respins solicitarea procurorului de a aplica pedeapsa complementară.

La 08 august 2022, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Marina Copeciuc, a declarat apel. Ea a solicitat casarea sentinței în partea pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Victor Kaspruk să-i fie stabilită pedeapsa complementară cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la un an. Procurorul a susținut că amnistia nu constituie temei pentru reabilitarea persoanei. Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța urma să pronunțe o sentință de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea ei în limitele prevăzute de legea amnistiei. Ea a invocat că art. 8 din Legea nr. 243/2021 nu permite absolvirea de pedeapsa complementară cu privarii de dreptul de a conduce mijloace de transport. Instanța era obligată să-i aplice lui Victor Kaspruk această pedeapsă și a considerat neîntemeiată respingerea solicitării sale.

La 08 august 2022, avocatul Maxim Chișca, în interesele părții vătămate Elena Onișcenco, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie admisă integral. La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța nu a ținut cont de neputința, neliniștea și teama părții vătămate pentru propria siguranță, agravate de indiferența inculpatului față de faptă și urmările acesteia.

La 14 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului Maxim Chișca și a admis apelul acuzării din alte motive, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală. Instanța a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a încetat procesul penal în privința lui Victor Kaspruk, intentat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța de apel a reținut că prima instanță a examinat cauza în procedură simplificată, iar inculpatul a solicitat încetarea procesului penal în temeiul amnistiei. Ea a constatat că infracțiunea imputată este mai puțin gravă, fiind sancționată cu închisoare de până la trei ani, iar condițiile care exclud aplicarea amnistiei, prevăzute de art. 6 din Legea nr. 243/2021, lipsesc. Instanța de apel a considerat că instanța de fond a constatat corect aplicabilitatea amnistiei, dar a greșit când l-a recunoscut vinovat pe inculpat și, concomitent, a încetat procesul penal. Art. 2 din Legea nr. 243/2021 și art. 332 Cod de procedură penală impun încetarea procesului penal fără pronunțarea unei soluții de condamnare. Instanța de apel a respins argumentul acuzării privind aplicarea obligatorie a pedepsei 2 complementare. Ea a reținut că privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport este facultativă potrivit art. 264 alin. (1) Cod penal, iar art. 8 din Legea nr. 243/2021 nu o transformă într-o pedeapsă obligatorie. Neaplicarea acesteia de către instanța de fond a fost considerată justificată având în vedere recunoașterea vinovăției, căința sinceră, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, din imprudență, și lipsa circumstanțelor agravante. Instanța de apel a menținut soluția privind admiterea parțială a acțiunii civile. Cu referire la prejudiciul moral, ea a apreciat că suma de 20.000 de lei este justificată de suferințele fizice și psihice suportate de Elena Onișcenco. Pretențiile privind repararea prejudiciului material au fost respinse, deoarece partea vătămată nu a probat existența și întinderea acestuia. Decizia motivată a fost pronunțată la 28 decembrie 2022

La 19 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Procurorul a susținut că instanța de apel a încetat greșit procesul penal în privința lui Victor Kaspruk, fără a se pronunța asupra vinovăției și fără a individualiza pedeapsa. El a arătat că amnistia constituie un temei de nereabilitare și impunea pronunțarea unei sentințe de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea pedepsei principale. Art. 8 din Legea nr. 243/2021 nu permitea absolvirea de pedeapsa complementară care urma să fie aplicată potrivit sancțiunii normei penale, iar aceasta putea fi stabilită doar printr-o sentință de condamnare.

La 30 ianuarie 2023, avocatul Maxim Chișca, în interesele părții vătămate Elena Onișcenco, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. Avocatul a susținut că examinarea cauzei în apel în lipsa părții vătămate și a reprezentantului acesteia, fără citarea lor legală, a încălcat dreptul la apărare al părții vătămate.

La 17 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referințelor la recurs. La 29 martie 2023, avocatul Ludmila Bîrcă, în interesele inculpatului Victor Kaspruk, a depus referință, prin care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

Urmărirea penală a fost pornită la 01 februarie și s-a terminat la 31 martie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 05 aprilie 2021 – 22 iulie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 29 august 2022 – 14 decembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 17 martie 2023.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia CSJ nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). a. Recursul procurorului

Recursul procurorului a fost declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, în redacția aplicabilă până la 01 septembrie 2023. Critica sa privește soluția de încetare a procesului penal în temeiul amnistiei fără examinarea efectivă a acuzației și vinovăției precum și fără liberarea de pedeapsă. Completul va examina această critică prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) CPP, deoarece ea pune în discuție aplicarea normelor privind amnistia contrar interpretării date de Curtea Supremă de Justiție. Recalificarea temeiului nu schimbă limitele recursului, întrucât instanța examinează aceeași eroare de drept invocată de procuror.

Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 2) CPP, aplicarea amnistiei în cursul judecării cauzei presupune pronunțarea unei sentințe de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia. Acordul inculpatului permite aplicarea amnistiei, dar nu înlocuiește necesitatea de examinare a acuzației și de examinare a cauzei conform unei proceduri stabilite de lege. Curtea Supremă de Justiție a explicat că această regulă se aplică și amnistiei prevăzute de Legea nr. 243/2021 (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-303/2024, § 36-42).

În speță, prima instanță a examinat cauza în procedură simplificată și a verificat probele recunoscute de inculpat în coroborare cu declarațiile date de acesta în ordinea art. 108 - 109 Cod de procedură penală. Ea l-a recunoscut vinovat pe Victor Kaspruk dar a încetat procesul penal, în loc să adopte soluția prevăzută de art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală. Curtea de Apel a casat sentința în latura penală și a încetat procesul, considerând că amnistia exclude examinarea vinovăției. Instanța de apel nu a verificat dacă probele administrate susțin acuzația și nu a soluționat fondul apelului procurorului potrivit regulilor aplicabile. Această abordare contravine practicii Curții supreme de Justiție (vezi para. 16). Eroarea admisă de instanța de apel nu poate fi corectată în recurs și cauza urmează a fi trimisă spre rejudecare.

Materialele dosarului arată că ședința de apel a avut loc în lipsa Elenei Onișcenco și a avocatului său. La dosar nu există o dovadă că data și locul ședinței au fost comunicate acestora. Lipsa citării a privat-o de posibilitatea de a-și susține apelul și pretențiile civile. Este întrunit temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) CPP, iar decizia urmează a fi casată și sub acest aspect. 4

Procurorul susține că temei de casare este și liberarea acuzatului de pedeapsa complementară. Practica Curții Supreme de Justiție pe acest segment este consolidată (decizia 1ra-1473/2023 § 18). Totuși, acest argument nu poate fi reținut deoarece instanța de apel nu a stabilit o pedeapsă complementară de care să fi fost liberat acuzatul în baza Legii amnistiei. La rejudecare instanța urmează să comunice părților data și ora examinării cauzei să verifice argumentele procurorului și părții vătămate (vezi para. 6-7), să decidă dacă încetarea procesului este compatibilă cu recunoașterea vinovăției, să stabilească persoanei declarate vinovate, pedeapsa principală și, în cazul în care consider necesar, pedeapsa complementară facultativă, să verifice aplicabilitatea legii amnistiei și după caz să pună în aplicare efectele acesteia conform practicii consolidate de Curtea Supremă de Justiție.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursurile procurorului Alexandru Plîngău și avocatului Maxim Chișca, casează decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2022 și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 5