2ra-323/16 — Recunoaşterea valabilităţii actului juridic

prima instanţă: V. Panfilii dosarul nr. 2ra-323/16 instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc DECIZIE 23 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druţă, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Scobioală Victoria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată, a Victoriei Scobioală împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, Filiala întreprinderii de Stat „Cadastru”, Nadejdei Coda, Roman Babicenco, Ala Babicenco, Nataliei Repido, Claudiei Chiper, Alexandr Bîrca, Alexandr Strigunov, Valerii Lepioşchin, Eugeniei Andronic, Tatianei Gîncu, Dimitrii Timuţa, Liliei Lungu, Galinei Filipenco, Alexandr Ciumac, Victor Nacu, Victoriei Berezovscaia, Sergiu Mihailov, Mihail Canjea, Arcadii Paşa, Elenei Gonzacenco, Feodorei Dabija, Vladimir Andronic, Spiridon Palii cu privire la recunoaşterea valabilităţii încheierii actului juridic, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Victoria Scobioală și menținută hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 11 martie 2015 c o n s t a t ă La 31 octombrie 2014, Scobioală Victoria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, Filiala întreprinderii de Stat „Cadastru”, Nadejdei Coda, Roman Babicenco, Ala Babicenco, Nataliei Repido, Claudiei Chiper,

Alexandr Bîrca, Alexandr Strigunov, Valerii Lepioşchin, Eugeniei Andronic, Tatianei Gîncu, Dimitrii Timuţa, Liliei Lungu, Galinei Filipenco, Alexandr Ciumac, Victor Nacu, Victoriei Berezovscaia, Sergiu Mihailov, Mihail Canjea, Arcadii Paşa, Elenei Gonzacenco, Feodorei Dabija, Vladimir Andronic, Spiridon Palii cu privire la recunoaşterea valabilităţii încheierii actului juridic. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că din luna august pînă la începutul lunii septembrie 2014 a procurat de la deţinătorii de cote valorice din satul Bulboaca, pîrîţii în prezenta cauză, cotele- valorice, inclusiv şi din bunul imobil cu nr. cadastral 1014313236.01 Contractele de vînzare-cumpărare a cotelor valorice au fost întocmite în scris, a achitat pîrîţilor costul cotei- valorice în bani conform listei de plată.

Fiecare pîrît a semnat, că a primit banii şi au eliberat cîte o recipisă, precum că i-au vindut cota- valorică şi că au primit banii pentru ea. După ce s-a achitat cu toţi deţinătorii de cote-valorice s-a adresat către registratorul OCT Ialoveni cu cerere privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral 101431323601 situat în satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi. La cerere au fost anexate dosarul tehnic, listele coproprietarilor bunului imobil, procesul- verbal al adunării generale a cotaşilor, recipisele proprietarilor, ce confirmă faptul, că le-a achitat costul cotelor-părţi din acest bun imobil şi alte înscrisuri. Indică reclamanta că prin decizia registratorului OCT Anenii Noi, S. Cherlac, din 02 octombrie 2014 cererea i-a fost respinsă din motiv că documentele prezentate nu corespund cerinţelor stabilite de legislaţie.

Ulterior, Registratorul menţionează că înregistrarea dreptului de proprietate se efectuează în baza cererii depuse, la care se anexează actul ce confirmă identitatea solicitantului, documentele ce atestă naşterea sau transmiterea dreptului (certificat de proprietate privată semnat de directorul Agenţiei Teritoriale a Departamentului privatizării şi anexele la certificat). Consideră Scobioală Victoria, că decizia de respingere a cererii sale de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunului imobil este neîntemeiată şi necesită a fi anulată din următoarele temeiuri.

Pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil procurat a prezentat registratorului recipisele proprietarilor de cote-valorice, certificatele de proprietate ale deţinătorilor de cote valorice, care sunt semnate de secretarul Consiliului sătesc Bulboaca, după cum prevede legislaţia în vigoare, precum şi copiile documentelor de identitate şi listele de plată, conform cărora a achitat deţinătorilor de cote costul cotelor valorice. Bunul imobil este identificat prin dosarul de inventariere tehnică, prin planul cadastral şi prin număr cadastral. Faptul încheierii contractelor de vînzare-cumpărare a cotelor-valorice se confirmă prin recipisele eliberate de deţinătorii de cote.

Menţionează că conform art. 201 alin. (1) Cod civil, trebuie să fie încheiate în scris actele dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 de lei. Iar, în conformitate cu prevederile art. 212 Codul civil, forma autentică a actului juridic este obligatorie în cazurile: a) stabilite de lege; b) prevăzute prin acordul părţilor, chiar dacă legea nu cere formă autentică. De asemenea, menţionează că pentru actele juridice, obiectul cărora sunt terenurile, Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25 iulie 1997, prevede în mod obligatoriu autentificarea notarială a acestor acte. Pentru actele juridice obiectul cărora sunt alte bunuri imobile (clădiri, case de locuit, apartamente) legea nu prevede în mod obligatoriu autentificarea lor.

Din aceasta rezultă, că cotele valorice ale cotaşilor deţinute de ei în bunul imobil cu nr. cadastral 1014313236.01 pot fi înstrăinate printr-un înscris simplu. Cu atît mai mult că, o parte din deţinătorii de cote-valorice se eschivează de la autentificarea notarială a contractelor de vînzare-cumpărare a cotelor-valorice, invocînd diferite motive, fapt ce a generat adresarea în instanţa de judecată cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Cere reclamanta, declararea valabilităţii contractelor-de vînzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral 1014313236.01 încheiate cu pîrîţii Nadejda Coda, Roman Babicenco, Ala Babicenco, Natalia Repido, Claudia Chiper, Alexandr Bîrca, Alexandr Strigunov, Valerii Lepioşchin, Eugenia Andronic, Tatiana Gîncu, Dimitrii Timuţa, Lilia Lungu, Galina Filipenco, Alexandr Ciumac, Victor Nacu, Victoria Berezovscaia, Sergiu Mihailov, Mihail Canjea, Arcadii Paşa, Elena Gonzacenco, Feodora Dabija, Vladimir Andronic, Spiridon Palii şi recunoaşterea după dînsa a dreptului de proprietate privată asupra bunului imobil cu nr. cadastral 1014313236.01, precum şi obligarea OCT Anenii Noi, Filiala ÎS „Cadastru” de a înregistra după dînsa dreptul de proprietate privată asupra bunului imobil cu nr. cadastral 1014313236.01.

Pe parcursul examinării pricinii, Victoria Scobioală şi-a concretizat pretenţiile solicitînd doar declararea valabilităţii contractelor-de vînzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral 1014313236.01 încheiate cu pîrîţii Nadejda Coda, Roman Babicenco, Ala Babicenco, Natalia Repido, Claudia Chiper, Alexandr Bîrca, Alexandr Strigunov, Valerii Lepioşchin, Eugenia Andronic, Tatiana Gîncu, Dimitrii Timuţa, Lilia Lungu, Galina Filipenco, Alexandr Ciumac, Victor Nacu, Victoria Berezovscaia, Sergiu Mihailov, Mihail Canjea, Arcadii Paşa, Elena Gonzacenco, Feodora Dabija, Vladimir Andronic, Spiridon Palii şi recunoaşterea după dînsa a dreptului de proprietate privată asupra bunului imobil cu nr. cadastral 1014313236.01.

Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 11 martie 2015 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de către Scobioală Victoria și menținută hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 11 martie 2015. La 15 decembrie 2015 Scobioală Victoria a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă şi încetarea procesului în partea ce ţine de recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, obligarea OCT Anenii Noi să înregistreze dreptul de proprietate pe numele său.

Recurenta în motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. În susţinerea celor indicate precizează recurenta că neaplicarea prevederilor art. 213 alin. (2) Cod Civil de către instanţa de apel reprezintă încălcarea normelor de drept procedural, deoarece nu a corectat încălcarea comisă de către instanţa de fond la acest capitol, încălcare, pe care a invocat-o în cererea de apel. Mai indică recurenta că circumstanţele de fapt expuse în cererea de chemare în judecată referitor la recunoaşterea valabilităţii contractelor de vînzare - cumpărare a cotelor valorice nu a fost supusă criticii de către instanţele de fond şi cea de apel.

A mai indicat că, pîrîţii-deţinători de cote valorice, care au participat la judecarea cauzei în instanţa de fond au recunoscut acţiunea, iar în instanţa de apel a fost anexată cererea semnată de 23 de pîrîţi - intimaţi (f.d.194 V-I), în care ei recunosc acţiunea, respectiv prin prisma art. 131 alin. 4) CPC, dacă o parte recunoaşte în şedinţă de judecată sau în cadrul îndeplinirii delegaţiei judiciare faptele pe care cealaltă parte îşi întemeiază pretenţiile sau obiecţiile, aceasta din urmă este degrevată de obligaţia dovedirii lor. Recunoaşterea se consemnează în procesul- verbal al şedinţei de judecată. Recunoaşterea expusă în scris se anexează la materialele dosarului.

Instanţele nu au luat în consideraţie nici faptul că în conformitate cu art. 59 alin. 4 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, la înstrăinarea primară a bunurilor imobile transmise în proprietate privată în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderii agricole sau la înstrăinarea primară a cotelor-părţi din aceste bunuri, înregistrarea în cadastru nu este obligatorie. După încheierea convenţiei, noul proprietar este obligat să înscrie în registrul bunurilor imobile dreptul său de proprietate asupra bunului dobîndit. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Colegiul constată că, Scobioală Victoria la 15 decembrie 2015 a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

După cum s-a stabilit, Scobioală Victoria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, Filiala întreprinderii de Stat „Cadastru”, Nadejdei Coda, Roman Babicenco, Ala Babicenco, Nataliei Repido, Claudiei Chiper, Alexandr Bîrca, Alexandr Strigunov, Valerii Lepioşchin, Eugeniei Andronic, Tatianei Gîncu, Dimitrii Timuţa, Liliei Lungu, Galinei Filipenco, Alexandr Ciumac, Victor Nacu, Victoriei Berezovscaia, Sergiu Mihailov, Mihail Canjea, Arcadii Paşa, Elenei Gonzacenco, Feodorei Dabija, Vladimir Andronic, Spiridon Palii cu privire la recunoaşterea valabilităţii încheierii actului juridic.

Or, materialele cauzei atestă faptul că Scobioală Victoria a procurat de la deţinătorii de cote valorice din satul Bulboaca, pîrîţii în prezenta cauză, cotele- valorice, inclusiv şi din bunul imobil cu nr. cadastral 1014313236.01, fiecare pîrît a semnat, că a primit banii şi au eliberat cîte o recipisă, precum că i-au vîndut cota- valorică şi că au primit banii pentru ea.

La solicitarea sa privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral 101431323601 situat în satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, registratorului OCT Anenii Noi, S. Cherlac, i-a fost respinsă cererea din motiv că documentele prezentate nu corespund cerinţelor stabilite de legislaţie, informînd-o ulterior, că înregistrarea dreptului de proprietate se efectuează în baza cererii depuse, la care se anexează actul ce confirmă identitatea solicitantului, documentele ce atestă naşterea sau transmiterea dreptului (certificat de proprietate privată semnat de directorul Agenţiei Teritoriale a Departamentului privatizării şi anexele la certificat). Scobioală Victoria, la rîndul său, consideră că decizia de respingere a cererii sale de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunului imobil este neîntemeiată şi necesită a fi anulată din următoarele temeiuri.

Pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil procurat a prezentat registratorului recipisele proprietarilor de cote-valorice, certificatele de proprietate ale deţinătorilor de cote valorice, care sunt semnate de secretarul Consiliului sătesc Bulboaca, după cum prevede legislaţia în vigoare, precum şi copiile documentelor de identitate şi listele de plată, conform cărora a achitat deţinătorilor de cote costul cotelor valorice. Bunul imobil este identificat prin dosarul de inventariere tehnică, prin planul cadastral şi prin număr cadastral. Contractele de vînzare-cumpărare a cotelor-valorice au fost încheiate sub formă de recipise, confirmîndu-se prin recipisele eliberate de deţinătorii de cote.

Prima instanţă în motivarea hotărîrii de respingere a acţiunii a indicat că conform art. 31 alin. (1) lit. d) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, cererea se respinge dacă documentele prezentate nu corespund cerinţelor stabilite de legislaţie. Instanţa de apel, la rîndul său, a indicat că temei pentru obligarea OCT Anenii Noi, privind înregistrarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil nu există, deoarece Scobioală Victoria nu a contestat în instanţă decizia registratorului din cadrul ÎS “Cadastru” din 02 octombrie 2014, mai mult ca atît pe parcursul examinării pricinii Scobioală Victoria şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd doar recunoaşterea valabilităţii contractelor de vînzare-cumpărare a cotelor-valorice.

A mai indicat că litigiului dat îi sunt aplicabile prevederile art. 212, 213 alin. (1) şi art. 680 Cod Civil, ce prevăd că forma autentică a actului juridic este obligatorie în cazurile stabilite de lege, prevăzute prin acordul părţilor, chiar dacă legea nu cere forma autentică, iar nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului juridic. Cu referire la înstrăinarea bunului imobil care urmează a fi supus înregistrării instanţa a stabilit că acesta nu este înregistrat după nici o persoană, astfel intimaţii, care sunt foştii proprietari ai bunului imobil, respectiv a cotelor lor valorice în acest bun, urmează să înregistreze dreptul de proprietate asupra acestuia şi ulterior aceştia vor putea vinde cotele lor valorice.

Colegiul consideră ca fiind eronate şi premature concluziile date din considerentele ce urmează. Conform art. 213 alin. (2) Cod civil, dacă una dintre părţi a executat total sau parţial actul juridic pentru care se cere formă autentică, iar cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială, instanţa de judecată are dreptul, la cererea părţii care a executat total sau parţial actul juridic, să îl declare valabil dacă el nu conţine elemente care contravin legii. În cazul acesta, nu se cere autentificarea notarială ulterioară a actului juridic. În conformitate cu art. 59 alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, la înstrăinarea primară a bunurilor imobile transmise în proprietate privată în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderii agricole sau la înstrăinarea primară a cotelor-părţi din aceste bunuri, înregistrarea în cadastru nu este obligatorie.

După încheierea convenţiei, noul proprietar este obligat să înscrie în registrul bunurilor imobile dreptul său de proprietate asupra bunului dobîndit. Colegiul reţine că, la respingerea pretenţiilor reclamantei reieşind din normele materiale enunţate rezultă că, concluziilie instanţei precum că bunul imobil litigios, pînă la înstrăinare trebuia mai întîi supus înregistrării la organul cadastral de către deţinătorii de cote valorice contravin prevederilor art. 213 alin. 2 Cod Civil, fapt ce demonstrează, că instanţele au aplicat eronat normele de drept material.

Prematur instanţa de apel a constatat inaplicabilitatea la litigiul dat a prevederilor art. 59 alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, stabilind că acesta nu este înregistrat după nici o persoană, astfel intimaţii, care sunt foştii proprietari ai bunului imobil, respectiv a cotelor lor valorice în acest bun, urmează să înregistreze dreptul de proprietate asupra acestuia şi ulterior aceştia vor putea vinde cotele lor valorice or, la speţa în cauză legislaţia în vigoare face excepţie de la înregistrarea bunului imobil. Instanţa de recurs relevă că deşi Scobioală Victoria în cererea de chemare în judecată a invocat că raportului juridic instituit îi sunt aplicabile prevederile art. 213 alin. (2) Cod civil, instanţele, la rîndul său, nu au făcut referire la acestă normă de drept, aplicînd prevederile art. 213 alin. (1) Cod civil.

Astfel, instanţa de recurs constată o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, din care motive, pricina urmează a fi remisă pentru rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. Or, în conformitate cu art. 240 al. (1) CPC, la deliberarea hotărîrii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii, iar alin. (3) art. 240 CPC prevede că instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu prevederile art. 373 CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces. Astfel, în conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Concomitent, conform art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, iar în motivarea lor urmau să indice legile ce guvernează litigiul dat.

Or, după cum s-a stabilit, instanţa a ignorat normele procedurale şi materiale enunţate mai sus şi apreciind arbitrar pretenţiile lui Scobioală Victoria, fără aplicarea corectă a cadrului legal în ansamblu, a respins neîntemeiat acţiunea. În sprijinul normelor naţionale vin şi reglementările Curţii Europene pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa căreia îşi are izvorul în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil. În această ordine de idei se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării. De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi.

Faţă de cele de preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs. Avînd în vedere că art. 445 al. (1) lit. c1) CPC prevede exhaustiv cazurile în care instanţa de recurs poate restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă şi deoarece erorile judiciare enunţate nu cad sub incidenţa acestei norme procesuale, se impune casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015 şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

La judecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, având în vedere specificul acţiunii, să stabilească caracterul raportului juridic dintre părţi, precum şi cadrul legal aplicabil în speţă, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi rejudecând pricina să emită o hotărâre temeinică şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Scobioală Victoria.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Victoriei Scobioală împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, Filiala întreprinderii de Stat „Cadastru”, Nadejdei Coda, Roman Babicenco, Ala Babicenco, Nataliei Repido, Claudiei Chiper, Alexandr Bîrca, Alexandr Strigunov, Valerii Lepioşchin, Eugeniei Andronic, Tatianei Gîncu, Dimitrii Timuţa, Liliei Lungu, Galinei Filipenco, Alexandr Ciumac, Victor Nacu, Victoriei Berezovscaia, Sergiu Mihailov, Mihail Canjea, Arcadii Paşa, Elenei Gonzacenco, Feodorei Dabija, Vladimir Andronic, Spiridon Palii cu privire la recunoaşterea valabilităţii încheierii actului juridic, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Dumitru Mardari Galina Stratulat