2ra-741/16 — Constatarea faptului descriminării pe principiul persoanei condamnate, repararea prejudiciului

prima instanţă: S. Daguţa dosarul nr. 2ra-741/16 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 23 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Nicolaev Oleg, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolaev Oleg împotriva Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, judecătorul Boico Victor, cu privire la constatarea faptului discriminării pe principiul persoanei condamnate şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Nicolaev Oleg şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 18 august 2015, c o n s t a t ă: La 19 februarie 2015 Nicolaev Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, judecătorul Boico Victor ,cu privire la constatarea faptului discriminării pe principiul persoanei condamnate şi repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a consemnat că în gestiunea judecătorului Boico Victor, judecător la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, s-a aflat spre examinare acţiunea civilă înaintată de dînsul împotriva Ministerului Justiţiei al RM privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea faptului la examinarea cauzei în termen rezonabil. Menţionează reclamantul că judecătorul Victor Boico la emiterea hotărîrii din 21 februarie 2014, prin care a respins pretenţiile sale, a încălcat dreptul lui la egalitate în proces.

În acest sens, susţine că şedinţele de judecată au avut loc în lipsa lui, astfel fiind discriminat pe principiul deţinut sau condamnat, deoarece dînsul este condamnat la detenţie pe viaţă prin sentinţa din 16 decembrie 1997. De asemenea, nu i-a fost expediată referinţa depusă de pîrîtul Ministerului Justiţiei al RM şi astfel nu a putut prezenta argumente contrare, nu a participat la susţinerile verbale, şedinţele de judecată avînd loc doar cu participarea reprezentantului pîrîtului. Consideră reclamantul că în acest mod a fost blocat accesul lui la proces. Nu a fost anunţat despre toate şedinţele de judecată care au avut loc la examinarea acţiunii civile înaintate împotriva Ministerului Justiţiei al RM privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen.

Consideră reclamantul că prin hotărîrea din 21 februarie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău, emisă de judecătorul Victor Boico, ultimul a încălcat prevederile art.6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Legea nr. 121 din 25 mai2012 cu privire la asigurarea egalităţii. În temeiul prevederilor art. 18 alin.(l) al Legii cu privire la asigurarea egalităţii nr.121 din 25.05.2012, reclamantul solicită încasarea sumei de 3 000 euro cu titlu de prejudiciu material şi moral, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 18 august 2015 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 22 septembrie 2015 Nicolaev Oleg a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acţiunea.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2015 a fost respins apelul declarat de Nicolaev Oleg şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Instanţa de apel la emiterea deciziei a concluzionat că situaţia de fapt invocată de reclamant, care a fost condamnat prin sentinţă irevocabilă la pedeapsă cu detenţie pe viaţă, executînd o pedeapsă în condiţiile stabilite de lege, în virtutea cărui fapt examinarea pricinii civile iniţiate de reclamant, aflată în procedura judecătorului Victor Boico, Judecătoria Buiucani, a avut loc în lipsa lui, nu constituie descriminare, negăsindu-şi încadrare în criteriile unei eventuale descriminări, pentru prevenirea şi combaterea căreia a fost adoptată Legea cu privire la asigurarea egalităţii.

Or, din prevederile art. 75 alin. (1) CPC, se desprinde posibilitatea apărării intereselor reclamantului prin avocatul ales sau numit în modul prevăzut de lege. La acest capitol instanţa de apel a relevat că regimul şi condiţiile de detenţie ale lui Nicolae Oleg, la ispăşirea pedepsei de detenţie pe viaţă, sunt reglementate prin legi speciale, o instanţă de judecată civilă fiind în drept să se implice în regimul dat de executare a pedepsei a condamnatului doar în cazurile cînd este constatat că prezenţa acestuia la examinarea unei pricini civile este obligatorie.

Instanţa a stabilit că la caz nu sunt întrunite astfel de necesităţi, avînd în vedere că potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, 2 cauzele civile examinate prin prisma acestei legi constituie pricini ce urmează a fi examinate în termeni restrînşi, urmînd a fi examinate în baza rapoartelor prezentate de Ministerul Justiţiei. Din acest motiv, instanţa de apel a considerat că Judecătoria Buiucani (judecătorul Victor Boico) just a dispus examinarea pricinii în lipsa reclamantului, constatînd posibilitatea examinării pricinii în lipsa acestuia, care şi-a expus opinia în scris, prezenţa acestuia în şedinţa de judecată nefiind necesară.

La 19 februarie 2016 Nicolaev Oleg a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi remiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăseşte dovada recepţionării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 19 februarie 2016 se consideră a fi depus în termen. În motivarea recursului recurentul a invocat că nu au fost audiaţi experţii în dreptul internaţional şi constituţional pe care i-a solicitat să fie chemaţi în judecată.

Instanţele au ignorat prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului – „Interzicerea descriminării”. Susţine că a fost exclus din procesul civil după criteriul condamnat, deţinut şi a fost lezat în dreptul de a depune replici şi a participa la dezbateri şi nu i-a fost expediată referinţa. Instanţele au ignorat drepturile consfinţite în Constituţia Republicii Moldova – egalitatea în drepturi, dreptul la judecată, dreptul de a-şi apăra interesele în judecată personal, nici o interzicere nu poate îngrădi participarea în şedinţele judiciare. În situaţia dată, pîrîtul Ministerul Justiţiei a avut mai multe drepturi procesuale. Mai susţine că descriminarea în şedinţele judecătoreşti continuă, deşi nici o lege nu-i limitează accesul la procesele civile în sala de judecată.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Nicolaev Oleg nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nicolaev Oleg ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Nicolaev Oleg se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru 4