2ra-753/16 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: E. Pşeniţa dosarul nr.2ra-753/16 instanţa de apel: E. Ababei, A. Garbuz, G. Polivenco ÎNCHEIERE 23 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Tamara Chişca-Doneva Judecătorii : Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Anatol Ţapu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatol Ţapu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 decembrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Anatol Ţapu, casată hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 09 martie 2015 şi emisă o nouă hotărîre prin care a fost admisă cererea de repunere în termen a acţiunii, iar acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 18 iulie 2014, Anatol Ţapu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 28 martie 1981, fiind sergent în organele de miliţie, în jurul orei 19.00, a fost inclus în grupa operativă cu care s-a deplasat la cinematograful din or. Edineţ, unde avea loc o bătaie. În timpul dispersării participanţilor la bătaie, a fost lovit cu pumnii şi picioarele în faţă şi pe alte regiuni ale corpului până şi-a pierdut cunoştinţa. Ulterior, adresându- se la medicul legist, s-a constatat că a suferit o comoţie cerebrală şi excoriaţie în regiunea feţei. Susţine că în urma examinării faptului dat, a fost adoptată o încheiere prin care s-a stabilit că această traumă a avut loc în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu. De asemenea, ulterior a fost întocmit actul cu privire la împrejurările contractării traumei din 31 ianuarie 1997 aprobat de comisarul CPR Edineţ, prin care de asemenea s-a constatat că a fost traumat în timpul exerciţiului funcţiei.

Menţionează că în rezultatul traumei suferite în timpul exerciţiului funcţiei situaţia sănătăţii sale s-a înrăutăţit grav, fapt ce se constată şi prin certificatul medical nr. 8 din 12 februarie 1997, aprobat de 5 medici ai Spitalului MAI unde 1 este indicat că acuză dureri permanente surde în regiunea lombară, vome, scăderea memoriei, nervozitate şi insomnie, care au apărut din anul 1981. Indică reclamantul că s-a adresat către pârât cu solicitarea de a fi despăgubit pentru traumele suferite în timpul exerciţiului funcţiei, dar prin răspunsul primit de la MAI a fost informat că nu-i poate fi achitată suma de asigurare obligatorie de stat în legătură cu contractarea traumei în anul 1981 din motivul omiterii termenului general de prescripţie.

Consideră că acest răspuns nu face faţă unui organ de Stat, deoarece nu este vina sa în neîntocmirea setului de acte necesar pentru achitarea sumei de asigurare obligatorie. Astfel, având în vedere faptul agravării stării sănătăţii sale, ceea ce resimte şi până în timpul de faţă, permanent are dureri de cap, ameţeli, nu vede, insomnie, foarte des este în stare de acces şi transportat la spital, estimează prejudiciul moral în sumă de 150000 lei. Solicită Anatol Ţapu repunerea în termenul de înaintare a acţiunii şi încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în folosul său a prejudiciului moral în sumă de 150000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 09 martie 2015 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea cu privire la repunerea în termen a acţiunii şi acţiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

A fost încasat de la Anatol Ţapu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 07 mai 2015 a fost respins apelul declarat de către Anatol Ţapu şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 septembrie 2015 a fost admis recursul declarat de Anatol Ţapu, casată decizia instanţei de apel cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 decembrie 2015 a fost admis apelul declarat de Anatol Ţapu, casată integral hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 09 martie 2015 şi emisă o nouă hotărîre prin care cererea lui Anatol Ţapu privind repunerea în termen a acţiunii a fost admisă, iar acţiunea cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că, Anatol Ţapu s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, precum şi repararea de către Ministerul Afacerilor Interne a prejudiciului moral cauzat vieţii şi sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu în mărime de 150000 lei. Conform art. 267 alin. (1) Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat, este de 3 ani. Însă, art. 280 lit. c) Codul civil prevede că sunt imprescriptibile extinctiv pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului cauzat vieţii sau sănătăţii persoanei.

În acest caz se repară prejudiciul pentru o perioadă anterioară intentării acţiunii, dar nu mai mare de 3 ani. În temeiul normelor de drept material enunţate, instanţa de apel a stabilit că pentru Anatol Ţapu termenul de prescripţie de depunere a acţiunii sale în judecată începe să curgă din 17 septembrie 2010, dată la care a primit răspuns de la 2 Ministerul Afacerilor Interne prin care i-a refuzat în satisfacerea cerinţelor sale, acest termen fiind imprescriptibil, motiv din care a admis cererea de repunere în terme a acţiunii depusă de Anatol Ţapu. În ceea ce priveşte respingerea ca fiind neîntemeiată a acţiunii privind repararea prejudiciului moral, în temeiul art. 1398 alin. (1) şi 1422 alin. (1) şi (2) Codul civil instanţa de apel a concluzionat că în speţă nu sunt prezente elementele răspunderii delictuale din partea Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, instanţa de apel a mai concluzionat că Anatol Ţapu în cadrul examinării pricinii nu a prezentat probe veridice şi concludente, care ar demonstra că dînsul a suportat un prejudiciu moral în urma refuzului intimatului de a-i calcula despăgubiri în urma mutilării în timpul serviciului, cu atît mai mult, în cadrul examinării pricinii date s-a stabilit că apelantul nu a contestat refuzul Ministerului Afacerilor Interne. La 28 ianuarie 2016, Anatol Ţapu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Recurentul, Anatol Ţapu, în motivarea recursului şi-a exprimat dezacordul cu decizia instanţei de apel, deoarece instanţa de apel neobiectiv a examinat cauza şi nu şi-a păstrat imparţialitatea la adoptarea deciziei.

În primele hotărîri de judecată instanţele s-au pronunţat doar la expirarea termenului de prescripţie. Acum instanţa de apel a concluzionat că nu sunt prezente elementele răspunderii delictuale pentru paguba pricinuită şi a luat o altă poziţie că chipurile Ministerul Afacerilor Interne a activat în deplină concordanţă cu legislaţia în vigoare. Consideră că instanţa de apel la emiterea hotărîrii nu a elucidat şi constatat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, a apreciat arbitrar probele administrate, fiind încălcate şi aplicate greşit normele de drept material şi de drept procedural şi anume prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţia RM şi Legea contenciosului administrativ.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că decizia motivată a Curţii de Apel Bălţi din 15 decembrie 2015 a fost recepţionată de către Anatol Ţapu la 13 ianuarie 2016, iar la 28 ianuarie 2016, adică în termenul prevăzut de lege, Anatol Ţapu a depus cererea de recurs. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele 3 indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Anatol Ţapu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Argumentul invocat în recurs precum că, instanţele judecătoreşti la emiterea hotărîrilor au aplicat greşit normele de drept material şi au încălcat normele de drept procedural nu poate fi reţinut, deoarece circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele judecătoreşti şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept, ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează că, Anatol Ţapu nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine şi jurisprudenţa CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele recursului indicate în cazul din speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atît în prima instanţă cît şi instanţa de apel, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Anatol Ţapu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, 4 d i s p u n e: Recursul declarat de către Anatol Ţapu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Tamara Chişca-Doneva Judecătorii: Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 5