2rac-103/16 — Încasarea datoriei

prima instanţă: A. Miron nr. 2rac-103/16 instanţa de apel: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru ÎNCHEIERE 23 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea Comercială „Marik Stil” Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii Comerciale „Marik Stil” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Dimidmas” cu privire la încasarea datoriei împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de Societatea Comercială „Marik Stil” Societate cu Răspundere Limitată şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 10 martie 2015, prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 30 ianuarie 2014, SC „Marik Stil” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Dimidmas” cu privire la încasarea datoriei. În motivarea acţiunii a invocat că prin sentinţa Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 21 august 2009, SC „Marik Stil” SRL a fost recunoscută vinovată de săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal. Susţine că la 04 februarie 2013, în temeiul cererii depuse de IFS Chişinău şi ţinând cont de sentinţa menţionată, Judecătoria Comercială de Circumscripţie Chişinău a dispus dizolvarea SC „Marik Stil” SRL, fiind numit în calitate de lichidator Vladimir Balan, care urma să finalizeze operaţiunile în curs a SC „Marik Stil” SRL, de a urmări silit debitorii întreprinderii şi de a încasa creanţele acesteia.

Indică că analizând operaţiunile economice efectuate de SC „Marik Stil” SRL s-a constatat că în prezent datoria pârâtului faţă de SC „Marik Stil” SRL, în temeiul facturii fiscale XX 3991491 din 03 noiembrie 2008, constituie 277000 lei. Afirmă că prin reclamaţia din 09 octombrie 2013, SC „Marik Stil” SRL a solicitat pârâtului achitarea datoriei restante în termen de 7 zile, la care însă nu a primit niciun răspuns. Având în vedere prevederile art. 512 alin. (1), 514, 572, 575 Cod civil, consideră ilegală tărăgănarea achitării de către pârât a datoriilor sale şi necesar de a încasa silit datoria restantă în sumă de 104880 lei. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 216, 220, 221, 222, 585, 602, 619 Cod civil, art. 86, 166, 174, 175 CPC.

Solicită admiterea acţiunii, scutirea de la plata taxei de stat, încasarea datoriei în mărime de 277000 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 martie 2015 a fost respinsă acţiunea ca nefondată, încasat din contul SC „Marik Stil” SRL în beneficiul statului suma de 8301 lei, cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2015 a fost respins apelul declarat de SC „Marik Stil” SRL şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 19 ianuarie 2016, SC „Marik Stil” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate şi a hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că instanţa de apel eronat a aplicat prevederile art. 241 alin. (2) CPC. Apreciază critic afirmaţia instanţei de apel precum că nu au fost prezentate probe suficiente în susţinerea cerinţelor, deoarece în vederea probării cerinţei de încasare din contul intimatului a datoriei în mărime de 277000 lei a prezentat factura fiscală nr. XX 3991491 din 03 noiembrie 2008 şi nu factura fiscală XZ 1437725, actul de verificare a operaţiunilor dintre SC „Marik Stil” SRL şi SRL „Dimidmas”, informaţii din conturile bancare ale SC „Marik Stil” SRL, date din registrul de livrări/achitări-procurări/încasări din care necondiţionat se evidenţiază şi se demonstrează faptul neachitării de către intimat a datoriei constituite în temeiul facturii fiscale menţionate.

Remarcă că instanţele de judecată nu au apreciat corespunzător, în temeiul art. 130 CPC, probele anexate la dosar, făcând trimitere nejustificat la o altă factură fiscală care nu formează obiectul litigiului, fiind datată cu alt număr şi nu cea care a fost admisă ca probă în dosar. Consideră că la emiterea deciziei recurate, instanţa de apel a încălcat principiul contradictorialităţii. Remarcă că instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat art. 130 alin. (4) CPC, dar nici nu au enumerat temeiurile care au stat la baza respingerii argumentelor invocate de către SC „Marik Stil” SRL. Mai notează că instanţele ierarhic inferioare au apreciat eronat art. 512 alin. (1), 514 şi 572 Cod civil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 19 noiembrie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire (f. d. 83), careva date despre recepţionarea acesteia de către recurent, la materialele dosarului, lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2015 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SC „Marik Stil” SRL, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de SC „Marik Stil” SRL, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SC „Marik Stil” SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Societatea Comercială „Marik Stil” Societate cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă