2ra-526/16 — Constatrea discriminării pe principiul lingvistic

Judecătoria Centru Dosarul nr.2ra-526/16 Mun. Chişinău Judecător: V. Efros Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Guzun, A. Nogai, Vl. Braşoveanu ÎNCHEIERE 16 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Valeriu Doagă, Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mocan Igor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mocan Igor împotriva Băncii Comerciale „Banca de Finanţe şi Comerţ” Societate pe Acţiuni privind constatarea discriminării pe principiu lingvistic şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău 13 octombrie 2015, CONSTATĂ : Mocan Igor a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Comerciale „Banca de Finanţe şi Comerţ” Societate pe Acţiuni solicitând constatarea de către instanţă a faptului precum că prezentarea de către reprezentanţii S.A.

„Banca de Finanţe şi Comerţ” a Extrasului din procesul-verbal al consiliului băncii nr.548-C din 08 septembrie 2014, a Certificatului de estimare a valorilor mobiliare şi a Raportului nr.45/VM/2014 de estimare a valorilor mobiliare - SA „Evalestim”, în limba de stat, constituie discriminare directă pe principiu de limbă în accesul la materialele adunării extraordinare a acţionarilor şi încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 50 000 unităţi convenţionale. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 26.09.2014 s-a adresat către S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu cerere privind eliberarea materialelor adunării extraordinare a acţionarilor din 06.10.2014 iar la 29.09.2014 a primit materialele solicitate.

Notează, precum că a fost victima acţiunilor discriminatorii pe principiu lingvistic, deoarece dreptul său de acces la materialele adunării extraordinare a acţionarilor fixată pentru data de 06.10.2014, parţial a fost limitat din motiv că Extrasul din procesul-verbal al consiliului băncii nr.548-C din 08 septembrie 2014, Certificatul de estimare a valorilor mobiliare şi Raportul nr.45/VM/2014 de estimare a valorilor, au fost întocmite în limba de stat, pe care dânsul nu o posedă, iar pârâtul cunoaşte despre acest fapt. Menţionează reclamantul că deoarece nu posedă limba de stat, nu a înţeles conţinutul actelor puse la dispoziţie de către pârât, fapt care constituie încălcarea principiului egalităţii părţilor.

Consideră că i-a fost cauzat un prejudiciu moral în mărime de 50 000 unităţi 1 convenţionale, deoarece până la moment nu înţelege conţinutul documentelor puse la dispoziţie de către pârât. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04 mai 2015, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a menţionat că pretenţiile reclamantului privind stabilirea faptului discriminării pe principiu de limbă de către pârât, manifestat prin prezentarea Extrasului din procesul-verbal al consiliului băncii nr.548-C din 08 septembrie 2014, a Certificatului de estimare a valorilor mobiliare şi a Raportului nr.45/VM/2014 de estimare a valorilor mobiliare - Societatea pe acţiuni EVALESTIM, în limba de stat şi, nu şi-a găsit suportul de fapt şi de drept, iar pretenţia reclamantului privind încasarea prejudiciului moral este lipsită de probe care ar demonstra suferinţele invocate.

La 05 mai 2015, Mocan Igor a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04 mai 2015, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de Mocan Igor şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 04 mai 2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Mocan Igor a declarat recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanţei de fond şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă în sensul înaintat.

Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 13 octombrie 2015 a fost expediată recurentului la data de 02 noiembrie 2015. Însă deoarece la materialele cauzei lipseşte informaţia privind recepţionarea deciziei de către recurent, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 04.01.2016 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. 2 În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Mocan Igor asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mocan Igor ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Mocan Igor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 4