2ra-519/16 — Constatarea faptului cu valoare juridică

Prima instanţă, Jud. Rîşcani mun. Chişinău: A. Miron dosarul nr. 2ra-519/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 16 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cernei Dumitru, în pricina civilă la cererea lui Cernei Dumitru, persoană interesată Parlamentul Republicii Moldova, cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Cernei Dumitru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 22 aprilie 2015, c o n s t a t ă La 27 februarie 2014, Cernei Dumitru s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere cu privire la constatarea faptului privind semnarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. În motivarea acţiunii a invocat că, la 27 august 1991 a avut loc sesiunea extraordinară a Parlamentului Republicii Moldova privind proclamarea independenţei Republicii Moldova, deputaţii prezenţi votînd cu semnături olografe – pentru, împotrivă, abţinut. Petiţionarul în acea zi se afla în concediu anual de odihnă, fiind plecat în România şi în dreptul circumscripţiei 271 pe care o reprezenta a fost făcută menţiunea „absent”. Ulterior, după revenirea din deplasare, susţine Cernei Dumitru, a semnat într-un registru unic în care semnau toţi cei care nu au fost prezenţi în ziua de 27 august 1991 şi erau de acord cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Mai mult ca atît, dînsul din România a expediat o telegramă prin care şi-a exprimat acordul cu semnarea declaraţiei. Indică petiţionarul că a semnat declaraţia în primele zile ale lunii septembrie 1991, fiind în deplinătatea facultăţilor mentale şi cu maximă conştientizare a importanţei acestui fenomen istoric. În urma evenimentelor post-electorale din aprilie 2009, o parte din colecţiile de dosare din fondul arhivei Parlamentului au fost 1 nimicite, inclusiv şi actul semnat de către deputaţii Parlamentului din anul 1990 cu privire la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Cernei Dumitru menţionează că la 26 aprilie 2010 a avut loc şedinţa solemnă a deputaţilor parlamentului anilor 1990 pentru restabilirea semnăturilor de pe textul Declaraţiei de Independenţă, unde petiţionarul a fost invitat şi a semnat anexa cu privire la semnatarii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991. Susţine petiţionarul că în baza Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 450 din 28 decembrie 2012 s-a conferit „Ordinul Republicii” deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova semnatari al Declaraţiei de Independenţă. În legătură cu faptul că nu se regăseşte în lista deputaţilor cărora li s-a conferit „Ordinul Republicii” şi din motivul că nu s-au păstrat actele confirmatoare care dovedesc faptul semnării de către dînsul a Declaraţiei de Independenţă, petiţionarul solicită constatarea faptului semnării Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 22 aprilie 2015, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanţa de judecată a reţinut că numele petiţionarului Cernei Dumitru nu figurează în copia listei deputaţilor poporului Republicii Moldova care au votat Declaraţia de Independenţă la 27 august 1991 şi nici în cea confirmată prin Hotărîrea privind restabilirea semnăturilor de pe textul actului de independenţă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015, a fost respins apelul declarat de către Cernei Dumitru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 22 aprilie 2015. Instanţa de apel a considerat corectă concluzia primei instanţe privind netemeinicia acţiunii.

La 17 decembrie 2015, Cernei Dumitru, prin intermediul reprezentantului- avocat Scutelnic Constantin, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 22 aprilie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii. În susţinerea recursului Cernei Dumitru a invocat că, instanţele ierarhic inferioare au ignorat probele prezentate de petiţionar, inclusiv declaraţiile martorilor audiaţi în şedinţa de judecată, ce constituie temei pentru declararea recursului şi casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe. Indică recurentul că, pentru semnarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova urma să i confere „Ordinul Republicii” şi să primească adaos la pensie în mărime de 500 lei lunar.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă faptul că decizia motivată a Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 a fost expediată părţilor prin scrisoare de însoţire, însă fără indicarea datei (f.d. 134). La 20 noiembrie 2015 reprezentantul recurentului Cernei Dumitru, avocatul Scutelnic Constantin, a solicitat eliberarea deciziei motivate a instanţei de apel şi a recepţionat-o la 27 noiembrie 2015, conform recipisei anexate la dosar (f.d. 133). 2 În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Cernei Dumitru la 17 decembrie 2015 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 08 februarie 2016, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului declarat de către Cernei Dumitru, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la recurs. La 09 martie 2016, reprezentantul intimatului Parlamentul Republicii Moldova, Butnaru Constantin, a depus referinţă, solicitînd declararea inadmisibilă a recursului, din motiv că Cernei Dumitru nu se regăseşte în lista persoanelor semnatare a Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, confirmată prin Hotărîrea privind restabilirea semnăturilor de pe textul actului „Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova”. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cernei Dumitru este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 3 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cernei Dumitru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că, declaraţiile martorilor audiaţi în cadrul şedinţei de judecată demonstrează temeinicia cererii, aceştia confirmînd că Cernei Dumitru este semnatar al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova şi personal au văzut cum ultimul a semnat, din următoarele.

Martorii Plugaru Anatol, Popa Ion, Tudor Ion şi Domenti Nicolae au declarat unanim că recurentul-petiţionar Cernei Dumitru nu se afla în ţară la momentul semnării Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, semnînd ulterior într- un registru, care confirmă doar faptul că este de acord cu votarea declaraţiei la 27 august 1991 şi nu influienţează în nici un fel producerea unui eveniment deja consumat. De asemenea, pe copia actului de independenţă, publicată în revista Sfatul Ţării, lipseşte semnătura lui Dumitru Cernei, ultimul indicînd el însuşi că în dreptul circumscripţiei 271 pe care acesta o reprezenta, a fost făcută menţiunea „absent”, acesta fiind lipsă la şedinţă şi în ţară. Or, aplicarea semnăturii recurentului într-un registru ulterior datei semnării declaraţiei nu confirmă votarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova cu semnătură olografă de către Cernei Dumitru.

Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că invitarea dînsului la Şedinţa Solemnă din 26 aprilie 2010 consacrată celei de-a 20-a aniversări a constituirii primului Parlament ales democratic, adoptării Tricolorului ca Drapel de Stat al Republicii Moldova şi desfăşurării procedurii de restabilire a semnăturilor de pe textul actului Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, confirmă faptul că este semnatar al actului de independenţă, deoarece este eronat, la şedinţa în cauză fiind invitaţi nu doar semnatarii Declaraţiei de Independenţă. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia. Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător.

4 Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cernei Dumitru ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Cernei Dumitru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5